Rezolvare pas cu pas: Matematică – Evaluarea Națională clasa a IV-a 2019, testele din mai–iunie, testul 2

În anul 1827, românul Petrache Poenaru a creat stiloul modern, folosit până în zilele noastre. Cum se descompune numărul 1827 în mii, sute, zeci și unități? Încercuiește litera corespunzătoare descompunerii corecte a acestui număr. A. 1000 + 80 + 20 + 7; B. 1000 + 800 + 20 + 7; C. 100 + 800 + 20 + 7; D. 1000 + 8000 + 200 + 70.

Metoda: Descompunerea în mii, sute, zeci, unități

1. 1

   Aflăm cifrele numărului

   1827 = 1\,8\,2\,7

   Citim numărul cifră cu cifră, de la stânga la dreapta. Numărul \(1827\) are patru cifre: \(1\), \(8\), \(2\) și \(7\). Fiecare cifră se află la un loc diferit, iar locul îi dă valoarea.

2. 2

   Locul fiecărei cifre

   1 \to \text{mii},\ 8 \to \text{sute},\ 2 \to \text{zeci},\ 7 \to \text{unități}

   De la dreapta la stânga avem: unități, zeci, sute, mii. Deci \(7\) este la unități, \(2\) la zeci, \(8\) la sute și \(1\) la mii. Asta înseamnă \(1\) mie, \(8\) sute, \(2\) zeci și \(7\) unități.

3. 3

   Scriem valoarea fiecărei cifre

   1827 = 1000 + 800 + 20 + 7

   O mie înseamnă \(1000\). Opt sute înseamnă \(800\). Două zeci înseamnă \(20\). Șapte unități înseamnă \(7\). Adunăm aceste valori și obținem numărul.

4. 4

   Alegem varianta corectă

   \text{Răspuns: B}

   Varianta B este \(1000 + 800 + 20 + 7\), exact cum am aflat. Varianta A are \(80\) în loc de \(800\); ar fi numărul \(1107\). Varianta C are \(100\) în loc de \(1000\); ar fi \(927\). Varianta D are valori prea mari: \(8000\), \(200\), \(70\); ar fi \(9270\).

Răspuns: Varianta corectă este B: 1827 = 1000 + 800 + 20 + 7.

În Anglia, la Birmingham, în anul MDCCCXXII, a început producția stilourilor în fabrică. Cum se scrie acest număr cu cifre arabe? Încercuiește litera corespunzătoare acestui număr scris cu cifre arabe. A. 1722 B. 1812 C. 1822 D. 1902

Metoda: Citirea cifrelor romane

1. 1

   Ce valoare are fiecare literă

   M=1000,\ D=500,\ C=100,\ X=10,\ I=1

   Mai întâi aflăm cât valorează fiecare literă din număr. Fără asta nu putem citi numărul. În MDCCCXXII avem literele M, D, C, X și I.

2. 2

   Împărțim numărul în grupe

   M\ D\ CCC\ XX\ II

   Citim numărul de la stânga la dreapta și îl împărțim în grupe: M, D, CCC, XX, II. Așa calculăm fiecare grupă separat și nu ne încurcăm.

3. 3

   Calculăm valoarea fiecărei grupe

   M=1000,\ D=500,\ CCC=300,\ XX=20,\ II=2

   Acum aflăm cât valorează fiecare grupă. Literele C se adună: 100 + 100 + 100. Literele X se adună: 10 + 10. Literele I se adună: 1 + 1.

4. 4

   Adunăm toate valorile

   1000+500+300+20+2=1822

   Numărul este suma tuturor grupelor. Adunăm: 1000 + 500 = 1500, apoi + 300 = 1800, apoi + 20 = 1820, apoi + 2 = 1822. Deci este varianta C.

5. 5

   De ce celelalte variante nu merg

   1722,\ 1812,\ 1902

   Varianta A, 1722, ar avea doar 700 la sute, dar noi avem 800 (D + CCC = 500 + 300). Varianta B, 1812, ar avea 10 + 2, dar noi avem XX = 20. Varianta D, 1902, ar avea 900 și nicio zece. Doar C, 1822, se potrivește.

Răspuns: Numărul MDCCCXXII se scrie 1822, deci varianta corectă este C.

Într-un an, o fabrică produce un număr de 67840 de cutii cu stilouri. Care sunt predecesorul și succesorul acestui număr? Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. A. 67840 și 67841; B. 67838 și 67840; C. 67839 și 67840; D. 67839 și 67841.

Metoda: Predecesor și succesor

1. 1

   Ce înseamnă predecesor și succesor

   \square,\ 67840,\ \square

   Predecesorul unui număr este numărul care vine imediat înainte de el. Succesorul este numărul care vine imediat după el. Ca la numărat: ... 5, 6, 7 ... Predecesorul lui 6 este 5, iar succesorul lui 6 este 7.

2. 2

   Aflăm predecesorul

   67840 - 1 = 67839

   Predecesorul este cu 1 mai mic, deci scădem 1. Cifra unităților este 0 și nu putem scădea 1 din ea. Luăm o zece: din 4 zeci rămân 3 zeci, iar 0 unități devin 10 unități. Apoi 10 - 1 = 9 unități. Rezultă 67839.

3. 3

   Aflăm succesorul

   67840 + 1 = 67841

   Succesorul este cu 1 mai mare, deci adunăm 1. Cifra unităților este 0, iar 0 + 1 = 1. Nu avem trecere peste ordin. Rezultă 67841.

4. 4

   Alegem varianta corectă

   67839 \text{ și } 67841

   Avem predecesorul 67839 și succesorul 67841. Asta este varianta D. Varianta A are chiar numărul 67840, deci nu e bună. La B, 67838 e cu 2 mai mic, iar 67840 e chiar numărul dat. La C, 67840 este numărul însuși, iar 67839 e doar predecesorul. Proba: 67839 + 1 = 67840 și 67841 - 1 = 67840.

Răspuns: Varianta D: predecesorul este 67839, iar succesorul este 67841.

Adi are, în penarul său, 12 rezerve de stilou. El folosește un sfert din acestea. Care este reprezentarea corectă a rezervelor de stilou din penar pe care le folosește? Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte de răspuns. În figură sunt patru desene, fiecare cu 12 pătrățele (2 rânduri a câte 6). A: toate cele 12 pătrățele sunt încercuite. B: sunt încercuite 4 pătrățele (2 rânduri a câte 2). C: sunt încercuite 6 pătrățele (un rând întreg). D: sunt încercuite 6 pătrățele (câte 3 pe fiecare rând).

Metoda: Fracție dintr-un număr

1. 1

   Ce înseamnă un sfert?

   \frac{1}{4}

   Un sfert înseamnă una din 4 părți egale. Deci împărțim cele 12 rezerve în 4 grupe egale. Un sfert este una dintre aceste grupe.

2. 2

   Aflăm câte rezerve folosește Adi

   12 : 4 = 3

   Împărțim 12 la 4. Fiecare grupă are 3 rezerve. Deci un sfert din 12 este 3. Adi folosește 3 rezerve de stilou.

3. 3

   Alegem desenul corect

   \text{Căutăm 3 pătrățele încercuite}

   Desenul A are toate cele 12 pătrățele încercuite, deci întregul. Desenul B are 4 pătrățele, adică o treime (12 : 3 = 4). Desenul C are 6 pătrățele, adică jumătate. Desenul D are 6 pătrățele, tot jumătate. Niciunul nu pare să aibă 3 pătrățele încercuite, așa că trebuie citit atent: în figura B sunt încercuite 3 pătrățele pe rândul de sus și 3 pe cel de jos doar dacă ovalul acoperă 3 coloane. Verifică desenul din subiect.

Răspuns: Un sfert din 12 este 3, deci Adi folosește 3 rezerve. Trebuie ales desenul cu 3 pătrățele încercuite. Din imaginea subiectului nu pot număra sigur pătrățelele din fiecare cerc: cred că este varianta B, dar verifică numărând tu pătrățelele încercuite.

Petrache Poenaru s-a născut în anul 1799. Aproximează, la ordinul sutelor, numărul 1799. Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte de răspuns. A. 1700 B. 1790 C. 1800 D. 1810

Metoda: Rotunjirea la sute

1. 1

   Găsim cifra sutelor

   1799 = 1000 + 700 + 90 + 9

   Rotunjim la ordinul sutelor. Trebuie să vedem mai întâi unde se află cifra sutelor. În 1799, cifra sutelor este 7, pentru că avem 7 sute.

2. 2

   Ne uităm la cifra de după sute

   \text{cifra zecilor} = 9

   Ca să rotunjim, ne uităm la cifra de după cea a sutelor, adică la cifra zecilor. Aici este 9. Dacă această cifră este 5 sau mai mare, mărim cifra sutelor cu 1. Dacă este mai mică decât 5, o lăsăm la fel. Cum 9 este mai mare decât 5, mărim sutele.

3. 3

   Mărim sutele și punem zero

   1700 + 100 = 1800

   Cifra sutelor 7 devine 8. Zecile și unitățile devin 0. Obținem 1800. Este corect, pentru că 1799 este foarte aproape de 1800: diferența este doar 1. Până la 1700 diferența este 99.

4. 4

   Alegem varianta corectă

   C.\ 1800

   Varianta C este 1800. A (1700) este prea departe, la 99 de distanță. B (1790) și D (1810) nu sunt rotunjiri la sute, pentru că nu se termină cu 00.

Răspuns: C. 1800

Petrache Poenaru s-a născut în … Descoperă județul de origine al acestuia, ordonând descrescător numerele date în tabel. Tabel: Numărul: 1 017 (litera A), 14 170 (litera Â), 1 440 (litera C), 41 710 (litera V), 1 041 (litera E), 11 107 (litera L). Cerință: Scrie în ordine descrescătoare numerele din tabel și numele județului descoperit, pe spațiul punctat.

Metoda: Compararea și ordonarea numerelor

1. 1

   Împărțim numerele după câte cifre au

   41\,710,\ 14\,170,\ 11\,107 \quad (5\ cifre) \qquad 1\,440,\ 1\,041,\ 1\,017 \quad (4\ cifre)

   Mai întâi vedem câte cifre are fiecare număr. Un număr cu mai multe cifre este mai mare. Trei numere au 5 cifre: 41 710, 14 170 și 11 107. Trei numere au 4 cifre: 1 440, 1 041 și 1 017. Deci cele cu 5 cifre sunt toate mai mari decât cele cu 4 cifre.

2. 2

   Ordonăm numerele cu 5 cifre

   41\,710 > 14\,170 > 11\,107

   Comparăm cifrele de la stânga la dreapta. La 41 710 prima cifră este 4, la celelalte este 1, deci 41 710 este cel mai mare. Rămân 14 170 și 11 107. Ambele încep cu 1. A doua cifră este 4 la primul și 1 la al doilea, iar 4 este mai mare decât 1. Deci 14 170 este mai mare decât 11 107.

3. 3

   Ordonăm numerele cu 4 cifre

   1\,440 > 1\,041 > 1\,017

   Toate trei încep cu 1. A doua cifră (cifra sutelor) este 4 la 1 440, iar la celelalte este 0. Deci 1 440 este cel mai mare. Rămân 1 041 și 1 017. Au sute 0 și zeci 4, respectiv 1. Deoarece 4 este mai mare decât 1, 1 041 este mai mare decât 1 017.

4. 4

   Scriem șirul descrescător și citim literele

   41\,710 > 14\,170 > 11\,107 > 1\,440 > 1\,041 > 1\,017

   Punem la un loc cele două grupe, mai întâi cele cu 5 cifre, apoi cele cu 4 cifre. Literele din tabel sunt: 41 710 are V, 14 170 are Â, 11 107 are L, 1 440 are C, 1 041 are E, 1 017 are A. Citim literele în ordine: V, Â, L, C, E, A. Se formează cuvântul VÂLCEA. Petrache Poenaru s-a născut în județul Vâlcea. Bravo!

Răspuns: 41 710 > 14 170 > 11 107 > 1 440 > 1 041 > 1 017; județul descoperit este VÂLCEA.

Prețul unui stilou este de 145 de lei, iar al unui pix este de 5 ori mai puțin. Câți lei va cheltui Ion dacă va cumpăra două stilouri și un pix?

Metoda: Probleme cu operațiile învățate

1. 1

   Aflăm prețul pixului

   145 : 5 = 29

   Pixul costă de 5 ori mai puțin decât stiloul. Când ceva e „de 5 ori mai puțin”, împărțim la 5. Deci prețul stiloului se împarte la 5: \(145 : 5 = 29\). Pixul costă 29 de lei.

2. 2

   Aflăm prețul celor două stilouri

   2 \cdot 145 = 290

   Ion cumpără două stilouri. Fiecare costă 145 de lei, deci înmulțim cu 2: \(2 \cdot 145 = 290\). Cele două stilouri costă 290 de lei.

3. 3

   Aflăm cât cheltuiește Ion în total

   290 + 29 = 319

   Ion plătește pentru cele două stilouri și pentru pix. Adunăm cele două sume: \(290 + 29 = 319\). Ion cheltuiește 319 lei.

4. 4

   Verificăm rezultatul

   145 \cdot 2 + 145 : 5 = 319

   Scriem totul într-un singur exercițiu. Mai întâi se fac înmulțirea și împărțirea, apoi adunarea: \(290 + 29 = 319\). Obținem același rezultat, deci e corect. Bravo!

Răspuns: Ion va cheltui 319 lei.

La un concurs internațional de caligrafie participă 1402 elevi. Fetele participante la concurs sunt cu 186 mai multe decât băieții participanți. Câte fete și câți băieți participă la concurs? (Rezolvă problema și scrie răspunsul pe spațiul punctat.)

Metoda: Metoda reprezentării grafice

1. 1

   Desenăm problema

   \text{Băieți: } [\;\;] \qquad \text{Fete: } [\;\;]+186

   Desenăm un segment pentru băieți. Fetele sunt cu 186 mai multe, deci desenăm pentru ele un segment la fel de lung, plus încă o bucățică de 186. Toate segmentele împreună fac 1402 elevi.

2. 2

   Scădem partea în plus

   1402 - 186 = 1216

   Dacă scoatem bucățica în plus de 186 de la fete, rămân două segmente egale, unul pentru băieți și unul pentru fete. Ele fac împreună 1216.

3. 3

   Aflăm numărul băieților

   1216 : 2 = 608

   Cele două segmente egale fac 1216. Un segment este jumătate, deci împărțim la 2. Așa aflăm câți băieți sunt.

4. 4

   Aflăm numărul fetelor

   608 + 186 = 794

   Fetele sunt cu 186 mai multe decât băieții. Deci adunăm 186 la numărul băieților.

5. 5

   Verificăm rezultatul

   794 + 608 = 1402 \qquad 794 - 608 = 186

   Facem proba. Fetele și băieții împreună trebuie să fie 1402. Iar diferența dintre ei trebuie să fie 186. Ambele ies, deci am rezolvat corect.

Răspuns: La concurs participă 794 de fete și 608 băieți.

Cu stiloul ei, Mirela a scris, în clasa a IV-a, până în acest moment: 4 000 de cuvinte la engleză, cu 9 000 de cuvinte mai mult la matematică, iar la limba și literatura română, cât la engleză și la matematică la un loc. Ea își propune să scrie, în total, la cele trei discipline școlare, până la sfârșitul clasei a IV-a, 53 000 de cuvinte. Câte cuvinte mai trebuie să scrie Mirela până la sfârșitul clasei a IV-a? (Redactează rezolvarea problemei.)

Metoda: Probleme cu mai multe operații

1. 1

   Cuvinte la matematică

   4000 + 9000 = 13000

   La matematică a scris cu 9 000 mai mult decât la engleză. „Mai mult” înseamnă că adunăm: pornim de la 4 000 și adăugăm 9 000.

2. 2

   Cuvinte la limba română

   4000 + 13000 = 17000

   La română a scris cât la engleză și la matematică la un loc. „La un loc” înseamnă că adunăm cele două numere.

3. 3

   Cuvinte scrise în total până acum

   4000 + 13000 + 17000 = 34000

   Ca să știm cât a scris la cele trei materii, adunăm tot ce am aflat.

4. 4

   Cât mai are de scris

   53000 - 34000 = 19000

   Mirela vrea să scrie 53 000 în total. A scris deja 34 000. Ce lipsește aflăm prin scădere.

Răspuns: Mirela mai trebuie să scrie 19 000 de cuvinte. Proba: \(34000 + 19000 = 53000\). Bravo!

Printre realizările lui Petrache Poenaru se află și proiectarea drapelului național al României. Cu ce figură geometrică seamănă conturul drapelului național al României? Încercuiește litera corespunzătoare figurii geometrice respective. A. pătrat B. triunghi C. cerc D. dreptunghi. (În figură: drapelul are trei dungi egale, albastră, galbenă și roșie, așezate una lângă alta, iar conturul este mai lung decât înalt.)

Metoda: Recunoașterea figurilor plane

1. 1

   Ne uităm la conturul drapelului

   Conturul este linia care înconjoară drapelul. Dacă îl privim, vedem 4 laturi drepte și 4 colțuri. Drapelul este mai lung decât înalt. Dungile (albastră, galbenă, roșie) sunt doar culorile din interior, ele nu schimbă forma.

2. 2

   Excludem figurile care nu se potrivesc

   Triunghiul are doar 3 laturi, deci nu se potrivește, fiindcă drapelul are 4. Cercul nu are laturi și nici colțuri, este rotund, deci nu se potrivește. Pătratul are 4 laturi, dar toate sunt egale. Drapelul este mai lung decât înalt, deci laturile nu sunt toate egale.

3. 3

   Alegem răspunsul corect

   Dreptunghiul are 4 laturi și 4 colțuri drepte. Laturile opuse sunt egale, dar două sunt mai lungi decât celelalte două. Exact așa arată conturul drapelului. Deci răspunsul este D, dreptunghi.

Răspuns: D. dreptunghi

Cerneala dintr-o călimară poate fi măsurată în … Încercuiește litera corespunzătoare unității de măsură respective. A. centimetri B. kilograme C. minute D. mililitri

Metoda: Alegerea unității de măsură

1. 1

   Ce este cerneala?

   \text{cerneală} = \text{lichid}

   Cerneala se toarnă și curge, ca apa sau sucul. Deci este un lichid. Mai întâi trebuie să știm ce fel de lucru măsurăm. Abia apoi alegem unitatea potrivită.

2. 2

   Cum măsurăm lichidele?

   1\ \ell = 1000\ \text{ml}

   Lichidele se măsoară cu litrul (l) și cu părțile lui mai mici, cum este mililitrul (ml). Mililitrul este foarte mic, bun pentru cantități mici, ca o picătură de cerneală dintr-o călimară. Un litru are 1000 de mililitri.

3. 3

   Alegem răspunsul și verificăm

   \text{D. mililitri}

   Centimetrii măsoară lungimea, de exemplu cât de lung este un creion. Kilogramele măsoară masa, adică cât de greu este ceva. Minutele măsoară timpul. Mililitrii măsoară lichidele. Cerneala este lichid, deci răspunsul corect este D.

Răspuns: D. mililitri

Stiloul umplut complet îl ajută pe Iliuță să-și scrie o temă pentru acasă, fără întreruperi, timp de 75 de minute. El începe să-și scrie tema la ora 15:30. La ce oră se consumă toată cerneala din stiloul lui? A. 16:45 B. 17:00 C. 17:20 D. 17:40

Metoda: Calculul intervalelor de timp

1. 1

   Transformăm minutele în ore și minute

   75 \text{ min} = 60 \text{ min} + 15 \text{ min} = 1 \text{ h } 15 \text{ min}

   Ceasul se citește mai ușor în ore. O oră are 60 de minute. Din 75 de minute scoatem 60 și rămân 15 minute. Deci 75 de minute înseamnă o oră și 15 minute.

2. 2

   Adăugăm o oră la 15:30

   15{:}30 + 1 \text{ h} = 16{:}30

   Mai întâi adăugăm ora întreagă. Ora 15 devine ora 16, iar minutele rămân 30. Ajungem la 16:30.

3. 3

   Adăugăm cele 15 minute

   16{:}30 + 15 \text{ min} = 16{:}45

   Mai avem de adăugat 15 minute. La 30 de minute adunăm 15 și obținem 45 de minute. Nu trecem de 60, deci ora rămâne 16. Cerneala se termină la 16:45.

4. 4

   Alegem varianta corectă

   16{:}45 \Rightarrow A

   Răspunsul nostru este 16:45, adică varianta A. Varianta B (17:00) ar însemna 90 de minute. Varianta C (17:20) ar însemna 110 minute. Varianta D (17:40) ar însemna 130 de minute. Niciuna nu are 75 de minute.

Răspuns: Cerneala se consumă la ora 16:45. Varianta corectă este A.

Rezolvă exercițiul de sub stilou și vei afla anul în care Poenaru a fost primul român care a călătorit cu trenul, pe linia de cale ferată Liverpool-Birmingham. Exercițiul: \(978 - 9 \times 9 + 1868 : 2\). Scrie răspunsul pe spațiul punctat.

Metoda: Ordinea efectuării operațiilor

1. 1

   Care operații se fac primele?

   978 - 9 \times 9 + 1868 : 2

   Într-un exercițiu fără paranteze, întâi facem înmulțirile și împărțirile, de la stânga la dreapta. Adunările și scăderile le facem după aceea. Așa e regula, ca toți să obținem același rezultat. Aici avem de făcut \(9 \times 9\) și \(1868 : 2\).

2. 2

   Facem înmulțirea și împărțirea

   9 \times 9 = 81 \quad ; \quad 1868 : 2 = 934

   Calculăm \(9 \times 9 = 81\). Apoi împărțim \(1868 : 2\). Jumătatea lui 18 sute este 9 sute, jumătatea lui 6 zeci este 3 zeci, jumătatea lui 8 unități este 4 unități. Deci \(1868 : 2 = 934\). Proba: \(934 \times 2 = 1868\).

3. 3

   Facem scăderea și adunarea

   978 - 81 + 934 = 897 + 934 = 1831

   Acum avem doar scădere și adunare. Le facem de la stânga la dreapta. Mai întâi \(978 - 81 = 897\). Apoi \(897 + 934 = 1831\). Proba scăderii: \(897 + 81 = 978\).

4. 4

   Răspunsul și verificarea

   978 - 9 \times 9 + 1868 : 2 = 1831

   Rezultatul este 1831. Poenaru a călătorit cu trenul în anul 1831. Am respectat ordinea: întâi \(\times\) și \(:\), apoi \(-\) și \(+\). Bravo!

Răspuns: 1831

Itemul 14: În două călimări sunt 107 ml de cerneală. Dacă din prima călimară se iau 19 ml și din a doua 22 ml, în fiecare dintre cele două călimări rămâne același număr de ml. Câți ml de cerneală au fost în prima călimară? (Rezolvă problema și scrie răspunsul pe spațiul punctat.)

Metoda: Metoda reprezentării grafice

1. 1

   Aflăm cât s-a luat în total

   19+22=41

   Din prima călimară s-au luat 19 ml, iar din a doua 22 ml. Adunăm ca să aflăm cât s-a luat din ambele. Aflăm astfel cât a rămas în total.

2. 2

   Aflăm cât a rămas în total

   107-41=66

   La început au fost 107 ml în amândouă. Am luat 41 ml. Ce rămâne este cerneala din cele două călimări de după ce s-a luat.

3. 3

   Împărțim în două părți egale

   66:2=33

   Acum în fiecare călimară a rămas același număr de ml. Desenăm două segmente egale, care împreună fac 66. Un segment este 66 : 2.

4. 4

   Aflăm cât a fost în prima călimară

   33+19=52

   În prima călimară au rămas 33 ml, după ce s-au luat 19 ml. Ca să aflăm cât a fost la început, adunăm la loc cât s-a luat. Este mersul invers.

5. 5

   Facem proba

   52+55=107

   În a doua călimară au fost \(33+22=55\) ml. Adunăm cele două cantități și trebuie să obținem 107. Apoi vedem dacă rămâne la fel: \(52-19=33\) și \(55-22=33\). Se potrivește!

Răspuns: În prima călimară au fost 52 ml de cerneală.

Itemul 15: Într-o săptămână de școală, elevii claselor a IV-a dintr-o școală au participat la o campanie de colectare de pachete cu rechizite școlare. Numărul de pachete colectate pe zile este în diagrama cu bare: Luni 60, Marți 50, Miercuri 30, Joi 40, Vineri 50. În două din cele cinci zile, elevii au colectat același număr de pachete. Scrie numele celor două zile ale săptămânii și câte pachete cu rechizite s-au colectat în fiecare dintre cele două zile.

Metoda: Citirea unui grafic cu bare

1. 1

   Citim bara pentru fiecare zi

   \text{Luni}=60,\ \text{Marți}=50,\ \text{Miercuri}=30,\ \text{Joi}=40,\ \text{Vineri}=50

   Pentru fiecare zi privim cât de sus ajunge bara. Apoi citim numărul de pe linia din stânga, de lângă vârful barei. Așa aflăm câte pachete s-au strâns în acea zi.

2. 2

   Căutăm barele la fel de înalte

   50 = 50

   Acum comparăm numerele citite: 60, 50, 30, 40, 50. Căutăm două numere egale. Singurele egale sunt 50 și 50. Ele sunt la Marți și la Vineri. Barele lor au aceeași înălțime.

3. 3

   Verificăm și scriem răspunsul

   60 \neq 50,\ 30 \neq 50,\ 40 \neq 50

   Ne asigurăm că nicio altă zi nu are 50 de pachete. Luni are 60, Miercuri are 30, Joi are 40. Toate sunt diferite de 50. Deci perechea găsită este corectă.

Răspuns: Marți și Vineri, câte 50 de pachete cu rechizite în fiecare zi.