Filosofie 2017

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Examenul de bacalaureat național 2017 Proba E. d) Filosofie Simulare Profilul umanist din filiera teoretică şi toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar. • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL I (30 de puncte) Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situaţiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Filosoful care consideră că omul depășește condițiile imediatului și ale securității prin aceea că este capabil să-și jertfească propria existență pentru crearea de cultură, astfel încât cultura este forma finală, împlinirea sensului existenței umane, este: a. C. Noica b. Aristotel c. Platon d. L. Blaga 2. Teoriile morale vizează și răspunsul la întrebarea: a. Care sunt sursele cunoașterii? b. Ce este metalimbajul? c. Care sunt condițiile unei vieți morale? d. Ce este determinismul? 3. Spre deosebire de eutanasia activă, eutanasia pasivă înseamnă: a. lăsarea unei persoane să moară prin încetarea tratamentului care o menține în viață b. administrarea unei injecții, unui pacient incurabil, de către medic, pentru curmarea suferinței c. provocarea morții la cererea persoanei d. provocarea morții unei persoane care ar fi putut să-și dea consimțământul, dar nu l-a dat, dorindu-și să trăiască 4. În ceea ce privește limitarea libertății, pentru J. St. Mill, unicul scop care îi îndreptățește pe oameni individual sau colectiv, la ingerințe în sfera de acțiune a fiecăruia dintre ei, este: a. autoapărarea b. cunoașterea c. echitatea d. dreptatea 5. O concepție filosofică privind raportul libertate absolută – responsabilitate absolută, întâlnim în filosofia lui: a. E. Cioran b. J. P. Sartre c. J. St. Mill d. L. Blaga 6. Căutarea unui sens al vieţii poate fi echivalentă cu întrebarea referitoare la: a. depăşirea propriei condiţii b. temeiul cunoaşterii c. adevărul şi falsul opiniilor d. legitimitatea puterii politice Probă scrisă la filosofie Simulare Pagina 1 din 2  Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare 7. Ansamblul regulilor şi valorilor comportamentale acceptate social la un moment dat vizează: a. politica b. etica aplicată c. morala d. estetica 8. În concepţia lui J. St. Mill, conform principiului celei mai mari fericiri, acţiunile sunt bune dacă: a. aduc plăcerea sau absenţa suferinţei b. doar unii oameni sunt nemulţumiţi c. Socrate este nefericit d. sunt rezultatul aplicării unei doctrine bune pentru porci 9. În concepția filosofului Imm. Kant, „a-ți face datoria” presupune a acționa întotdeauna: a. în mod dezinteresat, conform unor norme morale universale b. pentru maximizarea utilității și pentru evitarea suferinței c. în mod interesat, dar respectând anumite norme morale universale d. pentru maximizarea fericirii și pentru evitarea durerii 10. Responsabilitatea social-politică presupune: a. a nu alege, pentru că este mai sigur că nu greşeşti b. a alege, chiar şi în necunoştinţă de cauză c. a alege în mod raţional şi conştient de consecinţele faptelor d. a alege, dar numai ocazional SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Analizaţi succint, din perspectivă filosofică, problematica dreptăţii, în context social, având în vedere următoarele repere: - numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referiri la problematica dreptăţii, în context social; 4 puncte - precizarea unei teze/perspective filosofice despre dreptate, în context social; 4 puncte - prezentarea tezei/perspectivei filosofice precizate; 6 puncte - ilustrarea tezei/perspectivei filosofice pe care aţi prezentat-o, printr-un exemplu concret de situaţie din societatea contemporană; 6 puncte - formularea unei obiecţii la adresa tezei/perspectivei filosofice pe care aţi prezentat-o; 6 puncte - menționarea unei relații existente între termenii dreptate și echitate. 4 puncte SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) A. Citiți, cu atenție, textul de mai jos: Lăsând deci deoparte toate cărţile ştiinţifice care nu ne învaţă decât să vedem aşa cum s-au făcut ei înşişi şi cugetând asupra primelor şi celor mai simple activităţi ale sufletului omenesc, cred că disting două principii anterioare raţiunii: unul care ne face să fim puternic interesaţi de bunăstarea şi conservarea noastră şi altul care ne inspiră o repulsie naturală în faţa pieirii şi suferinţei oricărei fiinţe simţitoare şi în primul rând a semenilor noştri. Din unirea şi îmbinarea pe care spiritul nostru este în stare s-o realizeze cu aceste două principii, fără a fi necesar să fie introdus aici şi principiul sociabilităţii, ni se pare că decurg toate regulile dreptului natural. (Jean-Jacques Rousseau, Discurs asupra originii și fundamentelor inegalităţii dintre oameni) Răspundeți următoarelor cerințe: 1. Menționați, pe baza textului dat, două caracteristici ale naturii umane. 4 puncte 2. Evidenţiaţi, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelaţie existentă între termenii sociabilitate şi om natural. 10 puncte 3. Formulaţi un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice prezentată în textul dat. 6 puncte B. Știind că, potrivit concepţiei lui Aristotel, omul este un animal social: 1. Argumentați, în aproximativ cinci rânduri, în favoarea ideii/tezei filosofice prezentată în enunț. 6 puncte 2. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, modul în care sociabilitatea poate influența viața unei persoane. 4 puncte Probă scrisă la filosofie Simulare Pagina 2 din 2