Psihologie 2026

Ministerul Educației și Cercetării Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare Examenul național de bacalaureat 2026 Proba E. d) Psihologie SIMULARE Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de trei ore. SUBIECTUL I (30 de puncte) Pentru fiecare dintre următorii itemi, scrieți, pe foaia de examen, doar cifra corespunzătoare și notați în dreptul ei doar litera asociată răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Senzația reflectă doar însușiri: a. complexe ale unui obiect sau fenomen prin acțiunea directă asupra analizatorului b. concrete și caracteristice redate schematic c. separate ale unui obiect sau fenomen prin acțiunea directă asupra analizatorului d. separate ale unui obiect sau fenomen prin acțiunea indirectă asupra analizatorului 2. Percepția ne furnizează informații despre totalitatea însușirilor concrete ale unui obiect/fenomen, de aceea spunem că este: a. bogată în conținut c. schematică b. săracă în conținut d. panoramică 3. Un inginer mecanic auto primește solicitarea de a desena un motor de autoturism. Imaginea realizată în plan mintal face referire la: a. informații auditive b. informații euristice c. o reprezentare generală d. percepția timpului 4. Matei reacționează diferit în ceea ce privește responsabiltățile sale școlare în relațiile cu părinții și cu prietenii. Aceasta reacție este provocată de: a. procesele intelective mijlocite b. fenomenele imaginilor secundare și primare c. mecanismele actelor intuitiv figurative d. activitățile/procesele motivaționale cu caracter pulsatoriu și tensional 5. La întâlnirea unor situații noi sau neprevăzute se impune reactivarea, restructurarea și redistribuirea energetică a organismului, tensionarea sau detensionarea persoanei în cauză. Acest lucru se datorează proceselor psihice: a. afective b. perceptive c. cognitive d. mnezice 6. În profesia de pilot de avion este importantă: a. persistența în timp a atenției concentrate pe un singur obiect b. distragerea atenției c. cantitatea de elemente asupra căreia își poate orienta și concentra atenția d. rigiditatea atenției 7. Renunțarea la comportamente adictive (dependența de tutun, alcool, droguri) implică efort voluntar. Această situație se explică prin orientarea efortului voluntar în direcția: a. tergiversării acțiunii c. continuării periodice a acțiunii b. inhibării unei acțiuni d. amânării acțiunii 8. Imaginea obținută în urma reprezentării, în raport cu imaginea perceptivă este: a. secundară b. primară c. complexă d. bogată în conținut 9. Adela exersează, studiază cu plăcere la fizică, participă la diverse competiții, ceea ce evidențiază orientarea sa către acest domeniu. Exemplul ilustrează: a. concepția sa despre lume și viață c. convingerile sale b. aspirațiile sale d. prezența intereselor 10. Mirosul de cozonac îi trezește Rodicăi o stare afectivă plăcută care îi amintește de perioada de sărbători din casa bunicii. Procesul manifestat este: a. tonul afectiv al proceselor cognitive c. dispoziție afectivă b. emoție curentă d. emoție superioară Probă scrisă la psihologie Simulare Pagina 1 din 3  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Se dă următorul text: Se consideră că limbajul poate afecta gândirea atât de puternic încât aceasta să fie modificată sau limitată de cuvintele utilizate în limbaj. Înseamnă că oamenii pot gândi doar în limitele limbajului pe care îl posedă. a) Precizați înțelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menționați trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text și precizate la subpunctul a). 6 puncte c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text și precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte d) Ilustrați, printr-un exemplu concret, una dintre funcțiile limbajului. 4 puncte e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la superioritatea abstractizării ca modalitate de operare a gândirii în raport cu comparația. 6 puncte SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Citiți, cu atenție, următorul text: În zorii reci ai zilei de 16 februarie 1926, la Frankfurt, în Germania, s-a născut o fetiță. I-au pus numele Margot Betti Frank, în cinstea bunicii și a mătușii sale – un nume simplu, dar menit să fie rostit cu tandrețe, nu cu istorie. Pentru părinții ei, Otto și Edith Frank, Margot a fost începutul unei lumi pline de promisiuni. Ei au notat fiecare zâmbet, fiecare prim pas, fiecare clipă mică, ca și cum ar fi putut opri timpul înainte ca istoria să-l zdrobească. Margot a crescut într-o casă caldă, ordonată, unde cărțile aveau un loc pe masă, iar conversațiile despre bine și rău începeau devreme. Avea părul închis la culoare, ochii mari și senini, și o fire blândă, retrasă, dar plină de înțelepciune. Era, spuneau cunoscuții, o fată care nu avea nevoie să vorbească tare ca să fie auzită. Un prieten din copilărie își amintea: „Margot reușea în tot ce făcea, dar nu se lăuda niciodată. Era genul de persoană în care puteai avea încredere deplină.” Când familia Frank a fost forțată să părăsească Germania nazistă și să se stabilească în Amsterdam, Margot s-a adaptat cu discreție și demnitate. A învățat limba olandeză repede (...) și a continuat să exceleze la școală. Era disciplinată, atentă, o elevă model – nu din ambiție, ci dintr-un simț profund al datoriei. Într-o vreme în care ura începea să se strecoare în fiecare colț al Europei, Margot credea încă în puterea educației și în bunătatea oamenilor. Dar lumea nu avea să-i lase timp pentru visuri simple. În iulie 1942, familia Frank a primit un ordin de deportare. Margot era cea vizată. Avea doar șaisprezece ani. În aceeași seară, părinții au hotărât să dispară. Și astfel, familia Frank – Otto, Edith, Margot și Anne – s-a ascuns în Anexa Secretă de pe Prinsengracht 263, la Amsterdam. În spatele zidurilor înguste și al ferestrelor acoperite, viața a continuat în șoaptă. Anne scria, râdea, visa cu voce tare. Margot, în schimb, tăcea și studia. Își făcea lecțiile singură, cu o rigurozitate tăcută, încercând să mențină ordinea într-un haos care nu mai avea reguli. Visa să devină moașă, să ajute la aducerea pe lume a copiilor, să-și dedice viața grijii față de alții. Visul ei era, într-un fel, o formă de speranță pură – să fie acolo, când viața începe, chiar dacă trăia în mijlocul morții care îi vâna. Ca și sora ei, și Margot ținea un jurnal. Dar acel jurnal nu a fost niciodată găsit. Nimeni nu știe ce gânduri a scris acolo, ce temeri a ascuns între file, ce rugăciuni a adresat nopților fără stele. Tot ce a rămas din ea sunt amintirile altora – umbre de gesturi, frânturi de blândețe, ecouri ale unei inteligențe liniștite. Istoria i-a furat vocea, dar nu și prezența. În august 1944, familia Frank a fost trădată și arestată. Au fost duși la Westerbork, apoi la Auschwitz, și în cele din urmă la Bergen-Belsen. Acolo, într-un câmp de noroi și suferință, Margot și Anne și-au petrecut ultimele luni din viață. Foamea, frigul și tifosul au făcut mai mult decât orice soldat. În februarie 1945, cu puțin înainte ca lagărul să fie eliberat, Margot a murit. Avea 19 ani. Câteva zile mai târziu, a murit și Anne. Surorile care împărțiseră o cameră, un secret și o tăcere, au plecat împreună. Despre Margot s-a vorbit puțin. Anne a devenit glasul generației pierdute, simbolul inocenței ucise, numele care a răsunat în întreaga lume. Dar fără Margot, acel jurnal nu ar fi existat. Ea a fost liniștea din spatele furtunii, echilibrul, sprijinul nevăzut. A fost, cum spunea Otto Frank mai târziu, „lumina constantă într-o casă care trăia în întuneric”. Margot Frank nu a avut parte de glorie, nici de citate, nici de monumente. Dar în felul ei tăcut, a reprezentat curajul suprem: acela de a rămâne uman într-o lume care își pierduse umanitatea. Iar povestea ei, deși aproape pierdută, ne amintește că istoria nu este făcută doar din eroi care scriu, ci și din suflete care trăiesc cu demnitate — și mor fără ca cineva să le audă vocea. (https://www.facebook.com/asmarandi.alexandra: Margot Frank–sora tăcută din spatele unui jurnal care a schimbat lumea) Probă scrisă la psihologie Simulare Pagina 2 din 3  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare Pornind de la textul dat, răspundeți următoarelor cerințe: 1. Menţionați, conform teoriei lui C. G. Jung, tipul temperamental al lui Margot Frank. Precizați, din text, două idei/afirmații prin care să justificați răspunsul dat. Puntajul se acordă pentru: a. menţionarea tipului temperamental al lui Margot Frank, conform teoriei lui C.G. Jung 2 puncte b. precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmații prin care se justifică răspunsul dat 4 puncte 2. Considerați că Margot Frank era o persoană demnă? Precizați, prin apel la text, un motiv prin care să susțineți răspunsul dat. 4 puncte 3. Textul precizează, cu privire la Margot Frank, faptul că aceasta a reprezentat curajul suprem: acela de a rămâne uman într-o lume care își pierduse umanitatea. Menționați, pe baza textului dat, două motive care susţin această afirmație. 6 puncte 4. Prezentați, în aproximativ o jumătate de pagină, caracterul lui Margot Frank conform teoriei lui G.W. Allport, evidențiind o trăsătură cardinală și două trăsături principale ale caracterului acesteia. Punctajul se acordă pentru: a. evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Margot Frank 2 puncte b. evidențierea oricăror două trăsături principale ale caracterului lui Margot Frank 4 puncte c. coerența prezentării 1 punct d. încadrarea în limita de spaţiu precizată 1 punct 5. Argumentați afirmația potrivit căreia geneza caracterului debutează în copilărie imediat după naștere, în procesul învățării sociale, pe căi foarte variate. 6 puncte Probă scrisă la psihologie Simulare Pagina 3 din 3