Limba și literatura română 2026

Ministerul Educaţiei și Cercetării Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare Examenul național de bacalaureat 2026 Proba E. a) Limba şi literatura română Varianta 4 Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de trei ore. SUBIECTUL I (50 de puncte) Citeşte, cu atenție, textul de mai jos. Generația noastră nu știa ce înseamnă războiul, cu devastările, cu ororile sale și contactul brutal cu realitățile lui înfricoșătoare ne uluia. Mulți actori fuseseră mobilizați și, dezorganizat de lipsa lor, teatrul își amâna mereu deschiderea stagiunii*. Serile pe care înainte le petreceam la teatru, acum le petreceam în casă, cu ferestrele camuflate, tremurând în așteptarea fluieratului sergenților și a glasului adânc al clopotului Mitropoliei, care servea pe atunci și pentru a da alarma aeriană. [...] În această stare sufletească, asistam la febra ce cuprinsese multă lume care, luând exemplul autorităților ce se evacuau în Moldova, părăsea treptat Bucureștiul. Nu știam ce să fac: să plec, să rămân? Îmi pierdusem părinții, pe care îi adoram, câțiva ani mai înainte; toți ai mei erau pe front, eram singură în București cu băiețașul, care abia terminase prima clasă primară. [...] De cum am sosit la Iași, am alergat la Teatrul Național să-mi revăd prietenii, colegii. Am găsit acolo, adăpostiți în clădirea teatrului, care cum putea, prin cabine și prin săli de repetiții, o mulțime de colegi ce-și lăsaseră totul în „teritoriul ocupat” și se refugiaseră la Iași. Luând exemplu de la ei, mi-am găsit și eu, de bine, de rău, un culcuș într-o cabină. [...] Din fericire, am început să joc, să repet, să lucrez, să mă simt revenind la viață. În afară de artiștii valoroși ai Teatrului Național din Iași, erau acolo, în capitala Moldovei, devenită acum capitala țării, mulți artiști ai Teatrului Național din București și ai celui din Craiova, ca și de la teatrele particulare. Era acolo și Marioara Ventura, venită în țară de la Paris, erau Tănase, Marioara Cinsky și mulți artiști de operetă și revistă*. Cu toate aceste forțe artistice reunite, directorul Teatrului Național, Alexandru Mavrodi, a deschis stagiunea 1916-1917, jucând toate genurile de teatru, reușind să reia o adevărată „viață teatrală” și să formeze și echipe de artiști care mergeau să joace pentru ostași la unitățile militare în refacere, până aproape de linia frontului. Acolo ne întâlneam uneori cu George Enescu, aplecat asupra viorii din care smulgea accente de nedescris, răspândindu-le vraja ca un dar al sufletului său. Căci Enescu era prezent pretutindeni unde arcușul lui putea aduce alinare și silueta sa, ușor adusă de umeri, o vedeam adesea trecând pe străzile Iașului în acea iarnă grea, ascunzând într-un manșon* mic mâinile lui fermecate. Mă împărțeam între munca de la teatru și cea de la spitalul instalat în localul Liceului-Internat, unde în fiecare dimineață mă duceam să lucrez, ca infirmieră, de cum sosisem la Iași. Știam că e nevoie ca fiecare să ajute, cu toate puterile lui, la alinarea nenumăratelor suferințe pe care războiul le făcea să apese atât de greu asupra celor mulți și umili [...]. Am socotit că trebuie să-mi fac și eu datoria. Dar mă încrezusem cam mult în forțele mele și primul meu contact cu spitalul a fost greu. Am fost trimisă din prima zi să ajut la sala de operații, după o foarte scurtă explicație a sorei-șefe*. [...] M-am obișnuit, însă, treptat, cu munca aceea aspră, în care găseam o mulțumire nespusă când vedeam apărând pe chipurile supte de suferință un surâs, când doctorul trecea pe lângă pat spunând „merge bine” și știam că am ajutat și eu. Maria Filotti, La Iași. În vreme de război, în volumul Am ales teatrul *stagiune – perioadă determinată în cadrul fiecărui an, în care teatrele susțin reprezentații *revistă – spectacol constând într-o succesiune de dansuri, cântece, scenete *manșon – accesoriu vestimentar folosit pentru a apăra mâinile de frig *soră – infirmieră A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat. 1. Indică sensul din text al cuvântului înfricoșătoare și al secvenței aduce alinare. 6 puncte 2. Menționează numele orașelor românești din care proveneau actorii refugiați la Iași în 1916, utilizând informaţiile din textul dat. 6 puncte 3. Precizează profesia Mariei Filotti, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte 4. Explică motivul pentru care Maria Filotti se refugiază la Iași. 6 puncte 5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură morală a autoarei, aşa cum reiese din textul dat. 6 puncte 70 Probă scrisă la limba şi literatura română Varianta 4 Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic Pagina 1 din 2  Ministerul Educaţiei și Cercetării Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă implicarea în acțiuni civice este importantă sau nu în situații de criză, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Am ales teatrul de Maria Filotti, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: – formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte – utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea numărului minim de cuvinte. 6 puncte În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus. SUBIECTUL al II-lea (10 puncte) Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în textul de mai jos. PARTEA I O cameră oarecare, neîngrijită și mobilată fără gust – camera-salon a familiei Chițimia I. Un glasvand*, deschis aproape tot timpul, desparte acest salon de dormitor, care va fi plasat în fundul scenei. În dormitor, se află o oglindă, două noptiere și un pat foarte larg, în care doarme, acoperită până peste cap cu plapuma, Vica. Chițimia I, [...] vizibil marcat de o înceată și sigură degradare morală, îmbrăcat într-un halat de casă jerpelit, stă la masă, în salon, și cercetează niște hârtii, trăgând aprig din țigară. În acest timp, bombăne, fluieră, geme, trântește scaunul. Vica se trezește și scoate de sub plapumă un cap acoperit cu păr roșcat, pus pe moațe. [...] VICA (cu un glas suferind): Eu nu am dreptul să dorm în casa asta? (Nu i se răspunde.) Întreb: eu nu am dreptul să dorm în casa asta? Există, în general, dreptul de a dormi? Ion Băieșu, Chițimia *glasvand – ușă pliantă cu geamuri care separă două încăperi Notă Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus. SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj într-un text narativ aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Camil Petrescu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales; – evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvențe comentate; – analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj ale textului narativ studiat, relevante pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict, modalități de caracterizare, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, registre stilistice, limbaj etc.). Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus. 70 Probă scrisă la limba şi literatura română Varianta 4 Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic Pagina 2 din 2