Istorie 2016

Ministerul Educaţiei Naționale şi Cercetării Ştiinţifice Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Examenul de bacalaureat național 2016 Proba E. c) Istorie Varianta 2 Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările. • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL I (30 de puncte) Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos: A. „Când Mihai Viteazul a ocupat tronul Țării Românești conjunctura internațională părea favorabilă ridicării împotriva opresorului otoman. În timp ce mișcările de eliberare a popoarelor din Balcani se intensificau, obligând Poarta să angajeze însemnate forțe militare să le potolească, o parte a statelor europene se grupau în «Liga Sfântă», constituită din inițiativa Casei de Austria și sub patronajul Sfântului Scaun. «Liga Sfântă» mai cuprindea Spania și principatele italiene, Ferrara, Toscana, Mantova. […] Interesele țării îl împingeau pe Mihai Viteazul să se desprindă de Imperiul Otoman și să se transforme […] într-un susținător al ideii de luptă antiotomană. De aceea, domnul Țării Românești a aderat la «Liga Sfântă» [...]. În noiembrie 1594 a ridicat steagul libertății, atacând, mai întâi, turcii din București [...]; și-a extins apoi acțiunile războinice în vederea restabilirii hotarului Țării Românești pe Dunăre. Atacarea Giurgiului a fost urmată de distrugerea [...] Hârșovei și a Silistrei. [...] Concentrărilor de oști otomane în fortărețele de la Dunăre, domnul le-a răspuns printr-un atac simultan al principalelor întărituri: Brăila [...], Turtucaia și Nicopole.” (Șt. Ștefănescu, Istoria medie a României) B. „La 12 mai 1877 Parlamentul a declarat război Imperiului Otoman pe motivul că starea de război exista de fapt ca urmare a bombardamentelor turcești asupra orașelor românești de la Dunăre. […] Obiectivul principal al lui Carol I a fost dobândirea statutului de cobeligerant pentru România, ceea ce îi asigura recunoașterea independenței. Ca urmare, el a oferit rușilor participarea deplină a armatei române în apropiata campanie la sud de Dunăre […]. Campania rusă din Balcani a început cu forțarea Dunării în două puncte – între Galați și Brăila și apoi la Zimnicea […]. Forțele ruse cuceresc Nicopole la 16 iulie și înaintează spre sud către Plevna. […] Dar, tocmai atunci, rezistența turcească s-a înăsprit. […] După cea de-a doua bătălie pentru Plevna […] comandanţii ruşi şi-au dat seama că aveau nevoie disperată de întăriri pentru a-şi menţine poziţiile şi a-l împiedica pe inamic să întreprindă o contraofensivă majoră. Carol I a acceptat cererea lor urgentă pentru trimiterea de trupe, dar a pus condiţia ca armata să-şi aibă propria bază de operaţiuni şi comandă separată.” (K.Hitchins, România 1866-1947) Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe: 1. Numiţi o luptă precizată în sursa B. 2 puncte 2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la acțiunile militare. 2 puncte 3. Menţionaţi câte un conducător al românilor la care se referă sursa A, respectiv sursa B. 6 puncte 4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că domnul român aderă la o alianță formată din state europene. 3 puncte 5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte 6. Prezentaţi două acţiuni militare la care au participat românii în secolele al XIV-lea – al XV-lea. 6 puncte 7. Menţionaţi o caracteristică a politicii promovate de România în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, după evenimentele la care se referă sursa B. 4 puncte Probă scrisă la istorie Varianta 2 Pagina 1 din 2  Ministerul Educaţiei Naționale şi Cercetării Ştiinţifice Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos: „Făcând abstracţie de modul cum erau aplicate, constituţiile comuniste prin însuşi textul lor nu reprezintă voinţa întregului popor, ci a unei formaţiuni politice: Partidul Comunist. În art. 86 alin. VI din Constituţia din 27 septembrie 1952 şi în art. 3 din Constituţia din 21 august 1965 se declară în mod expres că forţa conducătoare a întregii societăţi este partidul. [...] Constituţia din 21 august 1965 mai aduce o noutate: pe lângă o formaţiune politică privilegiată, Partidul Comunist, se creează şi o categorie de cetăţeni privilegiaţi, membrii Partidului Comunist. Aceştia sunt consideraţi la nivel constituţional „cetăţenii cei mai avansaţi şi mai conştienţi ai societăţii” (art. 26), şi astfel devine principiu constituţional însăşi împărţirea societăţii în cetăţeni de rangul I, superiori şi deci privilegiaţi, şi cetăţeni de rangul II, consideraţi [...] inferiori şi deci neprivilegiaţi. Şi această împărţire a societăţii în cetăţeni superiori şi inferiori nu se baza pe vreun criteriu de valoare, ci pe cel mai arbitrar dintre criteriile posibile, acela al adeziunii şi obedienţei. Această enormitate a fost posibilă deoarece nici una din cele trei constituţii comuniste nu a reprodus art. 10 din Constituţia din 29 martie 1923, care prevedea desfiinţarea oricăror privilegii în România. Astfel, s-au putut crea aceste două privilegii: al partidului comunist şi al membrilor partidului comunist. [...] Constituțiile erau elaborate de Partid. Constituția din 13 aprilie 1948 a fost publicată cu mai mult de o lună înainte de adoptarea ei de către Marea Adunare Națională [...]. Subordonarea Marii Adunări Naționale față de hotărârile Partidului Comunist este exprimată [...] în expunerea pe motive a Legii nr. 1/1972, care menționează [...] că prelungirea mandatului deputaților Marii Adunări Naționale și consiliilor populare la 5 ani [...] se impune «pentru asigurarea corelării legislaturii sau mandatului puterii de stat cu periodicitatea congreselor partidului».” (E. Focşeneanu, Istoria constituţională a României (1859-1991)) Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe: 1. Numiţi formaţiunea politică precizată în sursa dată. 2 puncte 2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte 3. Menţionaţi o lege fundamentală din perioada stalinismului și anul adoptării acesteia, la care se referă sursa dată. 6 puncte 4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Marea Adunare Națională. 6 puncte 5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la cetăţenii statului, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte 6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia regimul totalitar din România influențează politica promovată de aceasta în relațiile internaționale din perioada postbelică. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția spațiului românesc în secolele al XVIII-lea – al XIX-lea, având în vedere: - precizarea unei instituții centrale din spațiul românesc și menționarea a două caracteristici ale acesteia în secolul al XVIII-lea; - menționarea a două proiecte politice referitoare la statul român modern elaborate în secolul al XVIII-lea; - prezentarea unui proiect politic referitor la statul român modern elaborat în prima jumătate a secolului al XIX-lea; - formularea unui punct de vedere referitor la modalitatea de înființare a statului român în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată. Probă scrisă la istorie Varianta 2 Pagina 2 din 2