Istorie 2017

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării tiinţifice Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Examenul de bacalaureat național 2017 Proba E. c) Istorie MODEL Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările. • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL I (30 de puncte) Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos: A. „['] erban Cantacuzino (1678-1688), s-a angajat în lungi tratative cu împăratul Leopold, în încercarea recunoaşterii neatârnării ['] Ţării Româneşti şi a domniei ereditare în familia sa [']. Curtea din Viena ['] nu era dispusă să accepte un stat românesc puternic la sud de Carpaţi [']. Ea s-a declarat totuşi de acord cu cererile lui erban Cantacuzino (1688), dar, întrucât domnul român ['] şovăia să facă pasul decisiv şi deschis al alăturării la coaliţia antiotomană, trupele imperiale [habsburgice] au pătruns – ca mijloc de represiune – pe teritoriul Ţării Româneşti. erban Cantacuzino s-a grăbit să trimită o solie la Viena pentru a finaliza negocierile şi a aduce închinarea sa şi a ţării faţă de împărat. Moartea lui neaşteptată a surprins solia în drum spre Viena. Succesorul său, Constantin Brâncoveanu (1688-1714) ['] a refuzat să se angajeze alături de Imperiul Habsburgic atât timp cât victoria acestuia nu era sigură. Supus şi el ['] presiunilor militare – trupele imperiale au pătruns în ţară şi i-au impus domnului să le asigure aprovizionarea – Constantin Brâncoveanu s-a alăturat turcilor ['] şi i-a înfrânt pe imperiali la Zărneşti (1690).” (F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român) B. „Domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir (1710 – 1711), ['] urmează însă aceeaşi orientare antiotomană, fiind preocupat în egală măsură să scoată Moldova de sub ascultarea Porţii şi să asigure o domnie autoritară şi ereditară. În acest scop, el a semnat la Luck (Luţk) un tratat cu ţarul Petru I (1711) prin care se prevedea că domnia va rămâne, prin descendenţă masculină, în familia Cantemir, exceptându-se abandonarea ortodoxiei sau încălcarea credinţei faţă de ţar (art. III), «toată puterea statului va fi în mâna domnului» (art. VI) şi se indicau hotarele Moldovei: Nistru, Dunărea, Transilvania, Ţara Românească [']. Campania antiotomană a lui Petru I s-a încheiat însă cu înfrângerea de la Stănileşti (1711), astfel că Dimitrie Cantemir a fost constrâns să se refugieze în Rusia [']. Acțiunile celui considerat a fi un fidel al Porţii şi atitudinea ambiguă a lui Constantin Brâncoveanu ['] au determinat Poarta să adopte măsuri care să-i consolideze controlul asupra celor două Ţări Române [']. În locul fugarului Cantemir a fost trimis din nou la Iaşi Nicolae Mavrocordat, care, de astă dată, pentru a-şi asigura concursul boierimii a adoptat o neaşteptată ['] atitudine conciliantă.” (F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român) Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe: 1. Numiţi lupta precizată în sursa A. 2 puncte 2. Precizaţi, din sursa B, o informaţie referitoare la lupta de la Stănilești. 2 puncte 3. Menţionaţi domnul şi statul românesc la care se referă atât sursa A, cât şi sursa B. 6 puncte 4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că domnul român a semnat un tratat cu țarul Rusiei. 3 puncte 5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte 6. Prezentaţi două instituţii centrale din spațiul românesc în secolele al XIV-lea - al XVI-lea. 6 puncte 7. Menţionaţi o asemănare între două acțiuni militare la care au participat românii în secolul al XV-lea. 4 puncte Probă scrisă la istorie MODEL Pagina 1 din 2  Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării tiinţifice Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Citiți, cu atenție, sursa de mai jos: „La 12 noiembrie 1918, s-a întrunit Consiliul Național [...] și a declarat că, în virtutea hotărârii Constituantei din 27 octombrie, își impune autoritatea asupra întregii Bucovine. [...] În ziua următoare, Consiliul Național a dezbătut o serie de probleme stringente: strângerea legăturilor cu guvernul de la Iași și cu transilvănenii, reforme democratice (legea agrară, reforma electorală) [...], reorganizarea justiției și a învățământului, autonomia cultelor, îmbunătățirea comunicațiilor etc. Consiliul Național a strâns contactele cu factorul politic de la Iași, cu Comitetul refugiaților bucovineni de aici. [...] Sextil Pușcariu, unul din membrii Consiliului Național, [...] a stat câteva zile la Iași și a fost primit de prim-ministru, generalul Coandă, a avut întâlniri [...] cu alți oameni politici, a fost primit în audiență de Rege și de Regină. Discuțiile au avut în vedere modalitatea concretă de înfăptuire a unirii și viitoarea situație a Bucovinei în cadrul României întregite. [...] La 15/28 noiembrie 1918, s-au desfășurat lucrările Congresului General al Bucovinei [...]. Președintele Congresului, Iancu Flondor, a prezentat Moțiunea, care s-a constituit într-o hotărâtă declarație de unire. [...] Motivarea Moțiunii a fost făcută și de Ion Nistor, care a insistat asupra unității națiunii române [...]. Supusă la vot, Moțiunea a fost primită într-o atmosferă de mare entuziasm [...]. Congresul a adresat o telegramă Regelui Ferdinand, prin care i se aducea la cunoștință «Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în hotarele ei actuale cu Regatul României». [...] Regele Ferdinand și prim-ministrul, Ion I.C. Brătianu semnau, la 18 decembrie, decretul-lege referitor la consfințirea, pe plan intern, a Unirii Bucovinei. Un alt decret se referea la administrația acesteia. Din partea Bucovinei intrau în guvern doi miniștri de stat fără portofoliu [...].‟ (Istoria românilor) Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe: 1. Numiți un prim-ministru al României precizat în sursa dată. 2 puncte 2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte 3. Menționați regele României și un document semnat de acesta, la care se referă sursa dată. 6 puncte 4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la Congresul General al Bucovinei. 6 puncte 5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la rolul Consiliului Național în cadrul evenimentelor din 1918, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte 6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia o practică politică din România Mare a contribuit la evoluția democratică a acesteia. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) 4 puncte SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre România postbelică, având în vedere: − precizarea unei constituții adoptate în România, în perioada stalinismului și menţionarea a două caracteristici ale acesteia; − prezentarea unui fapt istoric referitor la politica internă a României, desfășurat în perioada naţional-comunismului; − menţionarea câte unei acțiuni prin care România participă la relațiile internaționale, în perioada stalinismului, respectiv a naţional-comunismului; − formularea unui punct de vedere referitor la construcția democrației în perioada postdecembristă şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată. Probă scrisă la istorie MODEL Pagina 2 din 2