Istorie 2022

Ministerul Educaţiei Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie Examenul național de bacalaureat 2022 Proba E. c) Istorie Model Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările. • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de trei ore. SUBIECTUL I (30 de puncte) Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos: A. „În seara zilei de 18 ianuarie 1821, Tudor Vladimirescu a părăsit Bucureștiul, îndreptându-se spre Oltenia, pentru a transpune în practică planul militar convenit cu eteriștii* și cu boierii patrioți [...] care la moartea lui Alexandru Șuțu, ultimul domn fanariot, au și constituit un organism politic provizoriu intitulat «Comitetul de oblăduire». [...] Tudor Vladimirescu a lansat la 23 ianuarie 1821 un apel pentru insurecționarea poporului, cunoscut sub numele de Proclamația de la Padeș. În textul Proclamației [...] se justifica ridicarea la luptă invocându-se dreptul de rezistență la opresiune [...]. Firește, din motive de diplomație, dar și pentru că avea ușoare rețineri față de organizarea eteriștilor și față de posibila intervenție a rușilor în sprijinul românilor și grecilor, Tudor Vladimirescu a căutat să menajeze susceptibilitățile Imperiului Otoman. De aceea, pentru a nu atrage o intervenție rapidă a turcilor, în documentele oficiale ale revoluției nu a fost inclus obiectivul național antiotoman. [...] Documentul-program care preconiza reorganizarea internă a Țării Românești a fost definitivat în cursul lunii februarie și se numea Cererile norodului românesc.“ (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova) *participanți la mișcarea revoluționară a grecilor din 1821 B. „Una dintre prevederile importante ale Convenției de la Akkerman din 1826 [...] a fost aceea că în Principate urmau să se constituie comisii boierești care să propună măsuri și regulamente generale în vederea reorganizării interne a celor două țări. Datorită opoziției tacite a Porții [Imperiul Otoman], comisiile nu și-au putut începe activitatea practică până după izbucnirea războiului ruso-turc din 1828-1829. [...] În perioada [...] februarie-octombrie 1829 au luat ființă efectiv comisiile formate din câte patru boieri, ele fiind puse sub președinția consulului rus Minciaky [...]. Definitivate în perioada în care cele două Principate se aflau sub guvernarea generalului P. Kiseleff, Regulamentele Organice au intrat în vigoare la 1 iulie 1831 în Țara Românească și la 1 ianuarie 1832 în Moldova. [...] După introducerea Regulamentelor Organice, Principatele Române au rămas în continuare sub guvernarea generalului P. Kiseleff, până în aprilie 1834, când Imperiul Otoman și Rusia au numit primii domni regulamentari: Alexandru Ghica în Țara Românească și Mihail Sturdza în Moldova. Ca urmare, Regulamentele erau încălcate la scurtă vreme de la intrarea lor în vigoare, procedura legală fiind aceea că domnii sunt aleși pe viață de adunările obștești extraordinare.“ (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova) Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe: 1. Numiţi un domn regulamentar, precizat în sursa B. 2 puncte 2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la Proclamația de la Padeș. 2 puncte 3. Menţionaţi două spații istorice precizate atât în sursa A, cât și în sursa B. 6 puncte 4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că rușii puteau să intervină în sprijinul românilor și grecilor. 3 puncte 5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte 6. Prezentaţi alte două proiecte politice referitoare la statul român modern, elaborate în secolul al XIX-lea, în afara celor precizate în sursa A. 6 puncte 7. Menţionaţi o asemănare între două acțiuni desfășurate de români în cadrul „crizei orientale‟ din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. 4 puncte Probă scrisă la istorie Model Pagina 1 din 2  Ministerul Educaţiei Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Citiţi cu atenţie sursa de mai jos: „Restabilirea dominației otomane s-a făcut în forme îmblânzite, mai ales în ceea ce privește exploatarea economică. Se remarcă în primul rând scăderea haraciului* la aproximativ 40 000 de galbeni pentru Țara Românească și 35 000 de galbeni pentru Moldova [...]. De asemenea, haraciul Transilvaniei s-a menținut până în 1658 [...], variind între 10 000 și 15 000 de galbeni, fiind apoi mărit [...] la 40 000 de galbeni, cuantum care s-a păstrat până la ocuparea Principatului de către austrieci. Totodată [...] au cunoscut scăderi semnificative și [...] sumele plătite pentru tron, unii domni fiind chiar înscăunați fără să li se ceară niciun ban, iar în unele cazuri cu totul deosebite Poarta [Imperiul Otoman] a trimis chiar unele subsidii** domnilor români pentru realizarea unor acțiuni politice favorabile intereselor otomane. Această politică otomană [...] a fost îmbinată cu o selecție mai atentă a domnitorilor munteni și moldoveni, fiind preferați cei cu legături mai strânse la Istanbul [...]. Acești domnitori [...] au dus o politică internă îndreptată spre întărirea autorității domnești, înconjurându-se cu dregători greci. [...] Reducerea presiunii economice otomane a creat condițiile pentru o refacere economică rapidă a Țărilor Române. Contextul politic și economic internațional a fost și el favorabil acestei refaceri. Astfel, Imperiul Habsburgic împreună cu majoritatea statelor din Europa Centrală și apuseană erau angajate în Războiul de 30 de ani (1618-1648), iar conjunctura comercială specifică de război [...] a permis exportatorilor est-europeni [...] să obțină venituri excepțional de ridicate [...]. Pe de altă parte, și Imperiul Otoman avea probleme politice presante în alte spații geografice [...]. În acest context general [...] Țările Române s-au bucurat [...] de o perioadă de relativă stabilitate politică [...]. Este epoca unor domnii relativ îndelungate [...]: Matei Basarab (1632-1654) în Țara Românească și Vasile Lupu (1634-1653) în Moldova.” (B. Murgescu, Istorie românească-istorie universală (600-1800)) *tribut **ajutor financiar Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe: 1. Numiți un domnitor precizat în sursa dată. 2 puncte 2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte 3. Menţionaţi conflictul militar internațional și o caracteristică a acestuia, la care se referă sursa dată. 6 puncte 4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la Transilvania. 6 puncte 5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la reprezentanți ai instituției domniei din Țara Românească și din Moldova, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte 6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii participă la conflicte militare în a doua jumătate a secolului al XV-lea, în cadrul relațiilor internaționale. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre politica internă din România postbelică, având în vedere: - menţionarea a două fapte istorice desfășurate în România, în perioada 1946-1950 și a două asemănări între acestea; - precizarea constituției adoptate în România, în deceniul șase al secolului al XX-lea și prezentarea unui aspect referitor la aceasta; - formularea unui punct de vedere referitor la practicile politice utilizate în România, în perioada național-comunismului şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată. Probă scrisă la istorie Model Pagina 2 din 2