Limba și literatura maternă 2022

Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Prezenta lucrare conține ______ pagini Numele:…………………………………………... ........................................................................... Inițiala prenumelui tatălui: ……………........... Prenumele:……………………………............... ........................…………………....……………… EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU Școala de proveniență: ………....................... ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a ........................................................................... Centrul de examen: ........................................ Anul școlar 2021 – 2022 Localitatea: ………………………………........... Județul: ……………………………………......... Limba și literatura rromani maternă Nume şi prenume asistent Semnătura NUMELE ŞI PRENUMELE A COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ NUMELE ŞI PRENUMELE B COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ NUMELE ŞI PRENUMELE C COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 1  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație • Toate subiectele sunt obligatorii. • Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de două ore. SUBIECTUL I (30 de puncte) Del pes o tèksto: O VALERÌKÄ STÄNÈSKU bijando and-o berś 1944 I ćhaj le autorosqi, i siklǎrni i Camelia Stǎnescu, xramosardǎs palal o xramosarno, o Valerìkä Stänèsku. Das kadava tèksto maj tele, anθ-o rromano amboldipen kerdo kaθar o Gheorghe Sarǎu: „O Valerìkä Stänèsku, jekh ćhavo anθar o endaj/ o nǎmo le kïkavǎrenqo, sas bijando ka o 6 oktòbro le berśesqo 1944, anθ-jekh telutno kherorro – bordèjo, anθar o sovietikano thanipen Kraineanka, kaj pesqo dad thaj pesqi daj sasas tradine ka-o Bug thaj kaj von aćhile duj berśa. Palal o agordipen le bare maripnasqo, pesqi famìlia amboldel pes Rumuniaθe. O ćhavorro o Valerìkä Stänèsku xramosardǎs pes, k-e 11 berśa, ka-i Śkòla anθar o gav Vasilaţi, o źudèco Dolj, kaj arakhelas pes kothe pesqi famìlia la caxraça. Sar pes qi famìlia, phirelas but, anθ- jekh śkolutno berś o siklǒvno o Valerìkä Stänèsku phirelas ka-ël opre-tele trànda śkòle. Ʒi ka-o agor le śtartone klasaqo, vov nakhlǎs kaj opre-tele trin śela śkòle! O siklǒvno o Valerìkä Stänèsku siklǒvelas but laćhes, liindoj nùmaj i maj ući nòta, deś! Palal o agordipen le jekhtone śtare klasenqo, beśindoj vov atùnć anθ-o fòros Râmnicu Vâlcea, vov naślǎs pesqe dadenθar aj manglǎs vastdinipen le siklǎripnasqe sekciaqo la Forosqi Râmnicu Vâlcea k-aśti te siklǒl maj dur, phenindoj ke pesqi famìlia kamelas vov te aćhavel pesqe stùdie thaj te prandisarel pes, palal sar sas lenqi tradìcia kaj e kïkavǎrǎ. O śkolutno inspèktoro akhardǎs ka-o telefòno o Licèvo „N. Bǎlcescu” anθar o fòros Râmnicu Vâlcea, mangindoj o andrexramosaripen le siklǒvnesqo anθ-i V-to klàsa le licevosqi (o licèvo sas les atùnć 10 -12 klàse) thaj, kadja, o Valerìkä Stänèsku kerdǎs pesqe i V-to klàsa le licevosqi, tha’ anθ-jekh rǎt, kana vov siklǒvelas anθ-i VI-to klàsa le licevosqi, avile pesqe manuśa anθar i famìlia, save „ćorde les”, anθar o śkolutno internàto kaj vov beśelas, anindoj les khere thaj dindoj lesqe jekhe rromnǎ, palal i kris lenqi. Palal, kana sas les ʒuvli thaj pesqi famìlia, vov pherdǎs pesqe pe „rǎtǎle” stùdie, kerindoj deś klàse. Pesqo kreaciaqo rodipen cirdǎs les te xramosarel maj anglal poèzie thaj palal pròza. Kadja, anθ-o berś 1980, vov xramosardǎs i buxli novèla Le krisa le rromenqe, kaj, palal, sas palemxramosardi telal i fòrma kadale mikro-romanosqi. Vov xramosardǎs vi jekh aver romàno, Le Meripnaça anθ-e jakha, pala i vrjàma kana e rroma sasas ka-o Bug, anθ-i Transnìstria.” Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 2  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Xramosar o amboldipen ka-o svàko mangipen, dikhindoj o dino tèksto kaθar o jekhto subijèkto. 1. Xramosar, andar o dino dikcionarosqo artìkulo, o sènso andar i avutni fràza vaś o alav „tradine”: „... pesqo dad thaj pesqi daj sasas tradine ka-o Bug ...” 2 pùnkturǎ tradin/o, -i, -e, -e adj, 1. trimiși (trimisă, trimiși, trimise) 2. cond/us (-usă, -uși, -use; dirij/at (-ată, -ați, -ate) 2. O Valerìkä Stänèsku sas andar o nǎmo le ... a. karpatikurenqo. b. xoraxajenqo. c. rićhinǎrenqo. d. kïkavǎrenqo. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 3. Ʒi ka-o agor le śtartone klasaqo, o Valerìkä Stänèsku nakhlǎs kaj opre-tele … a. trànda śkòle. b. biś śkòle. c. trin śela śkòle. d. deś śkòle. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 4. Xramosar p-o telutno than savo si o tìtulo e tekstosqo. Ćaćar tiro amboldipen xramosarindoj duj informàcie andar o dino tèksto. 4 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 3  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 5. Xramosar „X” palal svàko enùnco kaj te sikaves kana si ćaćes vaj na, dikhindoj e informàcie anθar o dino tèksto. 6 pùnkturǎ Na si O enùnco Si ćaćes ćaces a. I ćhaj le autorosqi, i siklǎrni i Camelia Stǎnescu, xramosardǎs palal o xramosarno, o Valerìkä Stänèsku. b. O Valerìkä Stänèsku sas bijando anθ-jekh telutno kherorro – bordèjo, anθar o sovietikano thanipen Kraineanka. c. O ćhavorro o Valerìkä Stänèsku xramosardǎs pes, k-e 15 berśa, ka-i Śkòla anθar o gav Vasilaţi, o źudèco Dolj d. E famìlia le Valerìkä Stänèskosqi kamelas kaj vov te aćhavel pesqe stùdie thaj te prandisarel pes. e. Anθ-o berś 1980, o Valerìkä Stänèsku xramosardǎs i buxli novèla Le krisa le rromenqe f. O romàno, Le Meripnaça anθ-e jakha,sas xramosardo pala i vrjàma kana e rroma sasas ka-o Auschwitz. 6. Vakǎr, and-e 50 – 80 alava, palal sosθar NA trebal te mukhas amari śkòla. 6 pùnkturǎ 7. O Nikolàe thaj i Kamèlia vakǎren palal o pućhipen: „Kon kerdǎs laćhes: o Sorin vaj o Florin?” O Nikolàe: Me phenav so i famìlia le I Kamèlia: Me phenav so i famìlia le le le Valerìkä Stänèskosqi kerdǎs laćhes Valerìkä Stänèskosqi NA kerdǎs laćhes kaj prandisardǎs les! kaj prandisardǎs les! Xramosar jekh tèksto and-e 60 – 100 alava, and-o savo te xramosaras so tu patǎs palal o phenipen le duje ʒenenqo (o Nikolàe thaj i Kamèlia). 8 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 4  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Del pes o tèksto: Xramosar o amboldipen ka-o svàko mangipen, dikhindoj o dino tèksto kaθar o dujto subijèkto. 1. Si panʒ silàbe and-o alav... a. mùzika b. biandipasqo c. amboldipen d. kurko 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 5  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 2. O alav telal savo si cirdini jekh lìnia andar o enùnco: „...mirro biandipnasqo dǐves avela palal jekh kurko ...” si a. substantìvo/ navni. b. pronòmbro/ sarnavni c. vèrbo/ kernavni. d. adźektìvo/ paśnavni 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 3. O vèrbo telal savo si cirdini jekh lìnia andar o enùnco: „But aźukǎrav tiro amboldipen!” a. akanutno b. avutno c. nakhlo vaxt d. imperfèkto 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 4. I Korina xramosarel palpale jekh mesàźo pesqe amalinǎqe, la Paulaqe. Xramosar, maj tele, and-e ćuće thana, e trebutne alava palal sar mangel pes and-e parantèze. 4 pùnkturǎ Kuć Paula, Me sem but lośali te aśunav ____________ (tu, ka-o kèzo akuzatìvo). Sìguro kaj kamav te avav kaj tiro biandipnasqo dǐves. Abà ʒanav so dinipen ____________ (liel, ka-o o indikatìvo mòdo, o avutno vaxt) tuqe thaj patǎv kaj ćajlǒla _________________(tu, ka-o datìvo kèzo). But aźukerav te dikhas amen thaj te nakhavas vaxt khetanes. Te aves ____________ (baxtalo, i ʒuvlikani fòrma, ka-o jekhipen) vi sasti-vesti! Tiri amalin, I Korina 5. Ker jekh propozìcia and-i savi o alav „famìlia” te avel ka-o kèzo datìvo. 4 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 6  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 6. Ker jekh fràza andar trin propozìcie and-i savi e predikàturǎ te aven e vèrburǎ „vakǎrel”, „drabarel” thaj „xramosarel”. 4 pùnkturǎ 7. O telutno tèksto si lino palal o internèto. Anda lesθe si vortografiaqe thaj punktuaciaqe dośa. Laćhar o tèksto, xramosarindoj les laćhes pa-o telutno than. 4 pùnkturǎ Jekhe manuśesqo biandipnasqo dǐves sem o maj importànto dǐves. Kadala dǐves si nùmaj jekhvar p-o berś, haj atunć sa lesqo famìlia thaj lesqe amal baredǐvesaren les. . 8. Ker jekh tèksto, anθar 40 – 70 alava, and-o savo te sikaves „sosθar si śukar te nakhaves tiro bijandipnasqo dǐves e amalença?”. 8 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 7  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Del pes o tèksto: I źàmba Sasas but ӡene anθ-i jekh bar. E źàmbe anglalkeren pen te uklǒn p-o jekh ućo bruӡ, tùrno. E manuśa kidinde pen te dikhen so keren e źàmbe. Dinǎ pes o śird, e saste źàmbe sigǎren pen te aresen opre. Nùmaj ke zor but na maj sasas len, pharo sasas o drom. Sar nakhenas paśal lenθe, e savorre manuśa denas ćingar: – Na aresen opre, tume ći śaj te inklǒn p-o tùrno, na dikhen so lokhes naśen? Jekh źàmba mekhlǎs pes, na geli maj dur, i dujto, i trinto, i śtarto aj aver ӡi kana ać hilǎ jekh źàmba kòrkorri. Voj nakhelas paśal e manuśa, biazbajli sosθar phenenas e manuśa. Cïra, cïra, lokhes, khini, voj ӡalas angle, na aśunelas so phenen e manuśa. Areslǎ opre p-o tùrno. Savorre phućhenas pen sar areslǎs nùmaj voj kothe aj okolaver na? Voj dinǎ lenqe anglal: – Mirri zor si mirro kaśukipen! (kidini, laćhardi vi amboldini kaθar i Olga Mǎrcuş) Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 8  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Drabar i poezìa thaj arakh o amboldipen ka-e pućhimata: • Kaj unklile e źàmbe? • So phenenas e manuśa e źambenqe? • Sode źàmbe aresle opre, p-o tùrno? • Savi rig andar o dino tèksto ćajlǒl tut maj but? Ker jekh xramosaripen, andar 150 alava, palal i tèma „Sar te aresav k-o mirro suno?”, dikhindoj i poezìa dini maj opre thaj e amboldimata ka-e oprutne pućhimata. Kana keres tiro xramosaripen: – vakǎresa palal sar areslǎs i źàmba opre, p-o tùrno; 4 pùnkturǎ – vakǎresa palal savo si tiro baro suno and-o tiro ʒivipen; 6 pùnkturǎ – vakǎres palal save si e pharimata and-o tiro ʒivipen; 6 pùnkturǎ – keresa jekh phandipen e informaciença andar o tèksto „I źàmba”. 4 pùnkturǎ Nòta! O pùnkturǎ vaś o xramosaripen avena dine vaś: • o ander/ o koncinùto le xramosaripnasqo – 20 pùnkturǎ; • sar si organizisarde thaj prezentisarde e godǎ – 4 pùnkturǎ (o organizisaripen e godǎnqo – 2 pùnkturǎ; sar si prezentisarde e godǎ – 2 pùnkturǎ); • e xramosaripnasqi redaktàcia – 6 pùnkturǎ (vaś e vortografiaqe règule – 3 pùnkturǎ; vaś e punktuaciaqe règule – 2 pùnkturǎ; vaś o śukar xramosaripen – 1 pùnkto). Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 9  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație (O tèksto kajθar O j ekhto s ubijèkto s as lino andar o lil „E daj aqi rromani ćhi b vi literatùra vaś i panʒto kl àsa, București, Editura Didactic ă śi Pedagogică, 2018, p. 27-28 thaj kajθar O dujto s ubij èkto sas xramos arde kajθar e autòr urǎ kaj kerde o s ubijèkto; e di kcionarosqo artìkulo sas adaptisar do andar o Dicționar rrom-român, Gheorghe Sarău, București,Editura Sigma, 2006, p. 196; o t èskto kajθar O trinto subijèkto sas lino andar o lil „E dajaqi rromani ćhib vi literatùra vaś i panʒto klàsa, București, Editura Didactică śi Pedagogică, 2018, p....