Limba și literatura maternă 2026

Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare Numele:…………………………………………... Prezenta lucrare conține ______ pagini ........................................................................... Inițiala prenumelui tatălui: ……………........... Prenumele:……………………………............... ........................…………………....……………… EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU Școala de proveniență: ………....................... ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a ........................................................................... Centrul de examen: ........................................ Anul școlar 2025 – 2026 Localitatea: ………………………………........... Județul: ……………………………………......... Limba și literatura rromani maternă Nume şi prenume asistent Semnătura NUMELE ŞI PRENUMELE A COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ NUMELE ŞI PRENUMELE B COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ NUMELE ŞI PRENUMELE C COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Model 1  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare • Toate subiectele sunt obligatorii. • Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de două ore. SUBIECTUL I (30 de puncte) Del pes o tèksto: E pendexlinǎqi krǎnga Sas jekhvar jekh barvalo balamno, kaj sas les trin ćhaja. And-jekh dǐves, maj anglal te ӡal palal bikinipnasqe butǎ, pućhlǎs le ćhajan so kamen te anel lenqe. E maj bari manglǎs lesθar te anel laqe miriklǎ, e maśkarutni ćhaj manglǎs jekh angrustik, thaj i tikni phendǎs: – Te anes vi manqe jekh pendexlinǎqi krǎnga. O balamno gelǎs thaj palal so agorisardǎs pesqe butǎ, kindǎs e bare ćhajaqe märiklǎ, e maśkarutnǎqe jekh angrustik. Kana boldǎs pes khere, andar jekh veś, andǎs pesqe godǎθe kaj i tikni ćhaj manglǎs jekh pendexlinǎqi krǎnga. Dǎs pes tele andar o vurdon te phagel jekh ranik. Andar jekh dikhel jekh pendexlinǎqi krǎnga p-i savi sas sovnakutne pendexa. Cirdǎs i krǎnga tele thaj phaglǎs la. Jekhaθar inklilǎs, sar andar i phuv, jekh rićhino, astardǎs le balamnes e vastesθar thaj phendǎs lesqe: – Sosθar phaglǎn mirri krǎnga? Kadaja pendexlin si mirri! Akana xava tut! O balamno traśajlǎs thaj phendǎs lesqe: – Me phaglem kadaja krǎnga vaś mirri tikni chaj. Voj manglǎs jekh kasavi krǎnga. – Ʒa khere, tha` inker godǎθe: o jekhto ʒeno savo inklǒla anglal tuθe kana areses khere, kodoles des les manqe. O balamno gelǎsθar. Sar areslǎs and-i bar, i jekhto kaj avilǎs lesθe sas i tikni ćhaj. O balamno andǎs pesqe godǎθe palal o solax dino karing o rićhino thaj lesqe punre kovlǎrde pen. Phendǎs savorrenqe e rićhinesθar thaj sa astarde te roven. – Na roven, phendǎs lesqi rromni, ӡanav me so si te keras. Kana avela o rićhino palal amari ćhaj, ame arakhasa e bakrǎresqe ćhaja thaj dasa la. And-jekh dǐves, o rićhino avilǎs k-o balamno kaj te lel lesqe ćhaja. – Avilem palal mirro kamipen! De man e ćhaja! I daj arakhlǎs e bakrǎresqe ćhaja thaj dǎs la e rićhinesqe. P-o drom karing o veś, o rićhino dǎs pesqe sǎma ke vov sas xoxavdo. O rićhino boldǎs pes k-o kher le balamnesqe thaj phendǎs: – Xoxavde man, den man e laćhe ćhaja! Dikhindoj kadaja butǐ, i maj tikni ćhaj manglǎs te ʒal voj e rićhineça. Atùnć, e ćhajaqe dada line la and-e angalǎ, ćuminde la thaj dine la k-o rićhino. Palal jekh vrǎma, so-ël duj aresle and-jekh baro veś. O rićhino dǎs pes tele andar o vurdon thaj, paśal jekh pendexlin, telal e patrǎ sas garavdo jekh udar. Vov putardǎs o vudar thaj phendǎs e ćhajaqe: – Haj palal manθe! Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Model 2  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare I ćhaj izdralas daraθar thaj gelǎs palal o rićhino. Kothe, arakhlǎs jekh barvalo kastèlo. Savorre thanesθe sas duda, mùzika, manuśa śukar xurǎvde, save denas laqe „Laćho dǐves!”, thaj paśal laθe – jekh thagarorro. O thagarorro paśovel e ćhajaθar thaj phenel laqe: – Na sem rićhino, sem thagarorro thaj kamav te prandisarav man tuça. Tu san jekh ćhaj kaj si tut jekh śukar vi laćho gi. Tire kamipnaça phaglǎn o drabaripen savo kerdǎs man rićhino. Nais tuqe vaś tiro alosaripen! Von akharde e ćhajaqe daden thaj kerde baro abǎv. Savorre ʒivde baxtale lośale. (adaptàcia thaj o amboldipen kerde kaθar i Noèmi Kordovàn palal o Lev Tolstòj) Xramosar o amboldipen ka-o svàko mangipen, dikhindoj o dino tèksto kaθar o jekhto subijèkto. 1. Xramosar, andar o dino dikcionarosqo artìkulo, o sènso andar i avutni fràza vaś o alav „arakhel”: „O balamno gelǎs thaj palal so agorisardǎs pesqe butǎ, kindǎs...”. 2 pùnkturǎ palal 1. după 2. în spate 3. apoi 4. la urmă 2. I tikni ćhaj phendǎs pesqe dadesqe te anel laqe ... a. miriklǎ. b. jekh angrustik. c. jekh pendexlinǎqi krǎnga. d. love. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 3. And-o veś, o barvalo rrom arakhadilǎs jekhe ... a. ruveça. b. rićhineça. c. sapeça. d. baleça. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 4. Xramosar p-o telutno than savo si o tìtulo e tekstosqo. Ćaćar tiro amboldipen xramosarindoj duj informàcie andar o dino tèksto. 4 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Model 3  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare 5. Xramosar „X” palal svàko enùnco kaj te sikaves kana si ćaćes vaj na, dikhindoj e informàcie andar o dino tèksto. 6 pùnkturǎ Si Na si O enùnco ćaćes ćaces a. Sas jekhvar jekh barvalo balamno, kaj sas les trin ćhaja. b. E maj bari ćhaj manglǎs pesqe dadesθar te anel laqe jekh angrustni. c. I pendexlin sas le rićhinesqi. d. I maj bari ćhaj gelǎs le rićhineça. e. O rićhino sas jekh thagarorro savo sas drabardo. f. K-o agor i tikni ćhaj kerdǎs abǎv le thagarorreça. 6. Vakǎr, and-e 50–80 alava, palal sar trebal te avel e dadenqo jubisaripen karing e ćhave! 6 pùnkturǎ 7. O Dinu thaj i Aleksàndra vakǎren palal o pućhipen: „Sas miśto so kerdǎs o rićhino?”. O Dinu: Me phenav so o rićhino kerdǎs I Aleksandra: Me phenav so o rićhino na miśto kaj manglǎs la tikne ćhaja. phiravdǎs pes śukar kana manglǎs la tikne ćhaja. Xramosar jekh tèksto and-e 60–100 alava, and-o savo te xramosaras so tu patǎs palal o phenipen le duje ʒenenqo. 8 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Model 4  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Del pes o tèksto: Xramosar o amboldipen ka-o svàko mangipen, dikhindoj o dino tèksto kaθar o dujto subijèkto. 1. Si panʒ silàbe and-o alav ... a. amalin. b. ćhib. c. anglekeripen. d. emòcie. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Model 5  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare 2. O alav telal savo si cirdini jekh lìnia andar o enùnco: „Kamav tuqe but baxt thaj sukcèso k-o eksàmeno! ...” si a. substantìvo/ navni. b. pronòmbro/ sarnavni. c. vèrbo/ kernavni. d. adźektìvo/ paśnavni. 2 pùn ktur ǎ 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 3. O vèrbo telal savo si cirdini jekh lìnia andar o enùnco: „Sar ʒal tiro anglekeripen vaś o eksàmeno?” si ka-o mòdo ... a. indikatìvo. b. konźunktìvo. c. kondicionàlo. d. infinitìvo. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 4. I Alesia xramosarel palpale jekh mesàźo pesqe amalinǎqe. Xramosar, maj tele, and-e ćuće thana, e trebutne alava palal sar mangel pes and-e parantèze. 4 pùnkturǎ Kuć amaline, Akana som mìśto? Si man emòcie, tha' na maj som kadja daravni. Agorisardǒm savorre butǎ vaś i rumunikani _________________ (ćhib, o nominatìvo kèzo, jekhipen). Xatǎrav len sǎ. K-i geometrìa si varesode phare ʒanglimata save trebal te avav baredikhipnaça lenθe. K-i ______________________ (rromano, jekhipen, ʒuvlikani fòrma) ćhib ʒanav savorre butǎ. Kathe trebal te liav i nòta deś. Vi me kamav te nakhas laćhes prdal kadava eksàmeno! Me kamavas kaj ame _______________ (aresel, o konźunktìvo mòdo) sa k-jekh licèvo. Kamav vi _______________ (tu, o datìvo kèzo) but baxt thaj sukcèso k-o eksàmeno! Tiri amalin, I Alesia 5. Ker jekh propozìcia and-i savi o alav „ćhib” te avel ka-o kèzo nominatìvo. 4 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Model 6  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare 6. Ker jekh fràza andar duj propozìcie and-i savi e predikàturǎ te aven e vèrburǎ „ʒanel” thaj „siklǒl”. E vèrburǎ d-aśti te aven k-e verver mòdurǎ thaj vaxta. 4 pùnkturǎ 7. O telutno tèksto si lino palal o internèto. Anda lesθe si vortografiaqe thaj punktuaciaqe dośa. Laćhar o tèksto, xramosarindoj les laćhes pa-o telutno than. 4 pùnkturǎ Akana, palal o eksàmeno me kames te ingerav maj dur mirre stùdie thaj te ʒav k-i licèvo. N-aśti te pherav mirri suno bi edukaciaqo. I śkòla si but importànto vaś manqo. 8. Ker jekh tèksto, andar 40–70 alava, and-o savo te vakǎres palal „sosθar si importànto i edukàcia vaś e tuqe?”. 8 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Model 7  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Del pes o tèksto: O Nevo Berś Kamavas kaj o Nevo Berś te anel sastipen, Kamavas kaj o Nevo Berś te anel laćhipen, Kamavas kaj o Baro Del te mukhel miśtipen, Kamavas kaj o Baro Del te ćhorel lośalipen. Kamavas kaj and-i lùmǎ te na aven marimata, Kamavas kaj maśkar e rroma te-aven xatǎrimata, Kamavas kaj o Del te kovlǎrel i lùmǎ pesqe milaça, Kamavas kaj Vov te päzil i Rumunìa pesqe paćaça. Kamavas te na inkeras godǎθe e nasulimata, Kamavas te na phiravas amença e bilośalimata, Kamavas te na phiras kale vi nasule gïndurença, Kamavas te na maj avas le phagerde ilença. Kamavas kaj amare ćhave k-i śkòla te phiren, Kamavas kaj vaś aver modèlurǎ von t-aven, Kamavas kaj e terne te na bistren kaθar von gelen, Kamavas kaj i rromani komunitèta von te vazden. Kamavas kaj e manuśa te aven ćaće amala, Kamavas kaj e rroma te aven sar e phrala, Kamavas kaj so si and-o ilo te avel phendo, Kamavas kaj o xoxavipen te avel rigaθe mukhlo. Kamavas tumenqe mirre familiaqe kamimata: Kamavas sastipen, loś, pakiv vi xatǎrimata, Kamavas baxt, phralipen, godǐ vi miśtimata, Kamavas tumenqe zor, kham vi... asaimata! (palal o Jonel Kordovan) Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Model 8  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare Drabar i poezìa thaj arakh o amboldipen ka-e pućhimata: • Palal so vakǎrel pes and-i poezìa? • Save si e kamimata save vakǎren palal e ćhave thaj e terne? • Save kamimata patǎs so si laćhe vaś i rromani komuniteta? • Savi rig andar i poezìa ćajlǒl tut maj but? Sosθar? Ker jekh xramosaripen, andar 150 alava, palal i tèma „Sar trebal te avel i rromani komunitèta?”, dikhindoj i poezìa dini maj opre thaj e amboldimata ka-e oprutne pućhimata. Kana keres tiro xramosaripen: – vakǎresa palal e śerutne/ principàlo kamimata vaś jekh manuś; 4 pùnkturǎ – vakǎresa palal sar trebal te oven e ćhave thaj e terne; 6 pùnkturǎ – xramosaresa palal e àkcie kaj trebal te kerel len i rromani komunitèta kaj te ʒal laqe maj miśto. 6 pùnkturǎ – xramosaresa aver informàcie save si len phandlipen le dine temaça. 4 pùnkturǎ Nòta! O pùnkturǎ vaś o xramosaripen avena dine vaś: • o ander/ o koncinùto le xramosaripnasqo – 20 pùnkturǎ; • sar si organizisarde thaj prezentisarde e godǎ – 4 pùnkturǎ (o organizisaripen e godǎnqo – 2 pùnkturǎ; sar si prezentisarde e godǎ – 2 pùnkturǎ); • e xramosaripnasqi redaktàcia – 6 pùnkturǎ (vaś e vortografiaqe règule – 3 pùnkturǎ; vaś e punktuaciaqe règule – 2 pùnkturǎ; vaś o śukar...