Limba și literatura maternă 2024

Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Numele:…………………………………………... ........................................................................... Prezenta lucrare conține ______ pagini Inițiala prenumelui tatălui: ……………........... Prenumele:……………………………............... ........................…………………....……………… Școala de proveniență: ………....................... ........................................................................... EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a Centrul de examen: ........................................ Localitatea: ………………………………........... Anul școlar 2023 – 2024 Județul: ……………………………………......... Nume şi prenume asistent Semnătura Limba și literatura rromani maternă NUMELE ŞI PRENUMELE A COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ NUMELE ŞI PRENUMELE B COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ NUMELE ŞI PRENUMELE C COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 1  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație • Toate subiectele sunt obligatorii. • Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de două ore. SUBIECTUL I (30 de puncte) Del pes o tèksto: Sar si o nasulipen Murro kak si but phuro. Les si les oxtovardeś thaj panʒ berśa thaj, butǐvar, rǎtǎθe, beśel thaj phenel amenqe, le nepoturenqe, po jekh paramìći anθar lesqo ternipen. Phenava vi tumenqe jekh paramìći, te dikhen vi tume, sar, butivar, o Nasulipen, savo kamas te keras les averesqe, iril pes karing amenθe! Amenθe, anθ-o amaro gav, sas jekh barvalo rrom, saves sas les jekh kòrkorro ćhavo. O rrom kamelas but pesqe ćhaves ke sas but godǎver, śukar thaj but prinʒardo baśavno anθar o akordiòno. Kana o ćhavo kerdǎs biś thaj trin berśa, sar avelas khere, p-o drom, phaglǎs pes o vurdon thaj o ćhavo pelǎs tele thaj mulǎs. Ande les khere e rroma thaj, sar ći sas sastǎri anθ-o gav, dikhline les savorre aj phende ke si mulo, thaj praxosarde les. But dukh thaj but asvinǎ sas atùnć pesqe daden. Kana von praxosarde les, thovdine paśal lesθe vi o akordiòno vi jekh śukar sumnakutni bricàra thaj vi trin bare angrustika p-e lesqe naja. Rǎtǎθe, palal o praxomos, duj ćora anθar o gav, so godǐsaren thaj vakǎren pen von, te ʒan te putaren o limòri thaj te lien o akordiòno vi le sumnakutne angrustǎ, ke, dikh, vi kadja, phenenas von, so te kerel o mulo lença? K-o maśkar e rǎtǎqo, ʒan e ćora te xunaven i xïv, putaren e mulesqo moxton thaj so te dikhen? Vazdel pes o mulo thaj pućhel len: - So si khate, phralalen, kaj sem me? E ćora but darajnile thaj, phares, izdrajindoj, xuten anθar i xïv thaj naśen. O ćhavo - savo ći sas, ćaćes, mulo, aj sas anθ-jekh klìniko meripen - inklisto thaj gelǎs pesqe khere. But vaxt pal’ kodoja, o dad, but lośalo, rodǎs e ćoren te naisarel lenqe, tha’ khonik ći maj ʒanglǎs nić na maj śundǎs khanć lenθar… Akana, o pućhipen si: Sas laćhes so kerde e duj ćora? (palal o Źupter Borkoj) Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 2  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Xramosar o amboldipen ka-o svàko mangipen, dikhindoj o dino tèksto kaθar o jekhto subijèkto. 1. Xramosar, andar o dino dikcionarosqo artìkulo, o sènso andar i avutni fràza vaś o alav „beśel”: „Murro kak beśel thaj phenel amenqe, le nepoturenqe, po jekh paramìći.” 2 pùnkturǎ beśel vb, I. a sta. beślem so beślem (eu am stat ce-am sta) II. a locui. bistardem kon beśel kothe (eu) am uitat cine locuiește acolo. 2. O ćhavo mulǎs kana kerdǎs ... a. biś thaj jekh berśa. b. biś thaj trin berśa. c. duśutrin berśa. d. trin berśa. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 3. And-o gav na sas … a. siklǎrno. b. bikinitori. c. sastǎrno. d. raśaj. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 4. Xramosar p-o telutno than savo si o tìtulo e tekstosqo. Ćaćar tiro amboldipen xramosarindoj duj informàcie andar o dino tèksto. 4 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 3  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 5. Xramosar „X” palal svàko enùnco kaj te sikaves kana si ćaćes vaj na, dikhindoj e informàcie andar o dino tèksto. 6 pùnkturǎ O enùnco Si ćaćes Na si ćaces a. Le phure kakos si les oxtovardeś thaj panʒ berśa. b. And-o gav ʒivelas jekh barvalo rrom kaj sas les duj ćhave. c. Sar avelas khere, p-o drom, phaglǎs pes o vurdon thaj o ćhavo pelǎs tele thaj mulǎs. d. Kana von praxosarde le ćhaves, thovdine paśal lesθe but love. e. K-o maśkar e rǎtǎqo, e ćora xunavde i xïv thaj putarde e mulesqo moxton. f. O ćhavo ći sas, ćaćes, mulo, vov sas anθ-jekh klìniko meripen. 6. Vakǎr, and-e 50 – 80 alava, palal sosθar na trebal te keras nasulipen. 6 pùnkturǎ 7. O Dinu thaj i Ana vakǎren palal o pućhipen: „Sas laćhes vaj na so kerde le duj ćora?” O Dinu: Me phenav so sas laćhes so I Ana: Me phenav so na kerde miśto so kerde le ćora. Von skäpisarde le kerde. Von kamle te ćoren e mulesqe ćhaves kaθar o meripen! butǎ! Xramosar jekh tèksto and-e 60 – 100 alava, and-o savo te xramosaras so tu patǎs palal o phenipen le duje ʒenenqo (o Dinu thaj i Ana). 8 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 4  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Del pes o tèksto: Xramosar o amboldipen ka-o svàko mangipen, dikhindoj o dino tèksto kaθar o dujto subijèkto. 1. Si śtar silàbe and-o alav ... a. baxtali b. kamav c. maladivas d. aves 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 5  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 2. O alav telal savo si cirdini jekh lìnia andar o enùnco: „Kamav te phenav tuqe ...” si a. substantìvo/ navni. b. pronòmbro/ sarnavni. c. vèrbo/ kernavni. d. adźektìvo/ paśnavni. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 3. O vèrbo telal savo si cirdini jekh lìnia andar o enùnco: „And-o kadava ćhon inklilǎs jekh nevo lil” si ka-o vaxt ... a. akanutno. b. avutno. c. nakhlo vaxt. d. imperfèkto. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 4. I Beatrice xramosarel palpale jekh mesàźo pesqe amalinǎqe, la Ninaqe. Xramosar, maj tele, and-e ćuće thana, e trebutne alava palal sar mangel pes and-e parantèze. 4 pùnkturǎ Kuć Nina, But nais _______________ (tu, ka o kèzo datìvo) vaś kadaja importànto informàcia. Me rodem thaj _____________ (arakhel, o indikatìvo mòdo, o nakhlo vaxt) o lil p-o internèto. Drabardem andar lesθe varesode śukar poezìe thaj naratìvo tèksturǎ. Kana dikhas amen kamav te drabaras khethanes andar lesθe. So miśto si so ________________ (ame, o lokatìvo kèzo) and-i Rumùnia si amen but lila and-i rromani ćhib. But aźukerav _________________ (dikhel, o konźunktìvo mòdo) amen! Tiri amalin, i Beatrice 5. Ker jekh propozìcia and-i savi o alav „nasulipen” te avel ka-o kèzo nominatìvo. 4 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 6  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 6. Ker jekh fràza andar trin propozìcie and-i savi e predikàturǎ te aven e vèrburǎ „ʒal”, „kinel” thaj „anel”. 4 pùnkturǎ 7. O telutno tèksto si lino palal o internèto. Anda lesθe si vortografiaqe thaj punktuaciaqe dośa. Laćhar o tèksto, xramosarindoj les laćhes pa-o telutno than. 4 pùnkturǎ O ćhib si o maj importànto elemènto kaj del amenqo i rromani identitèta. Ame trebal te vakǎren thaj te drabaras sa o vaxt rromanes! Te na mukhas amaro ćhib te merel! 8. Ker jekh tèksto, andar 40–70 alava, and-o savo te sikaves „sosθar si importànto te avel amen lila and-i rromani ćhib?”. 8 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 7  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Del pes o tèksto: I ĆHIB RROMANI 1.Amari chib rromani Si li jekh gugli gili! Si li i ćhib gilabadi, Gilabadi anθar o gi. 2.Si li sumnakaj or kham, Si li i ćhib so maj śukar! Jekh awgin so maj gugli! Jekh rajni so maj laćhi! 3.Kon del lav rromano Si les o tràjo sar jekh suno! Anda-l sawore khera, Anda-l sawore fòrurǎ Sawore te akharen Ke mukhle amen le gaʒe Te das dùma vi ame! (Palal i Nikolèta Ćuràru) Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 8  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Drabar i poezìa thaj arakh o amboldipen ka-e pućhimata: • Sar si i rromani ćhib? • Sar si o tràjo le manuśesqo kaj del dùma rromanes? • Sosθar si akharde savorre rroma? • Savi rig andar i poezìa ćajlǒl tut maj but? Ker jekh xramosaripen, andar 150 alava, palal i tèma „Sar trebal te avel jekh śkòla?”, dikhindoj i poezìa dini maj opre thaj e amboldimata ka-e oprutne pućhimata. Kana keres tiro xramosaripen: – vakǎresa palal sar des dùma khere; 4 pùnkturǎ – vakǎresa palal so dialèkto vakǎres and-i tiri komunitèta; 6 pùnkturǎ – vakǎres palal i rromani khethani ćhib; 6 pùnkturǎ – keresa jekh phandipen e informaciença andar i poezìa „I ćhib rromani”. 4 pùnkturǎ Nòta! O pùnkturǎ vaś o xramosaripen avena dine vaś: • o ander/ o koncinùto le xramosaripnasqo – 20 pùnkturǎ; • sar si organizisarde thaj prezentisarde e godǎ – 4 pùnkturǎ (o organizisaripen e godǎnqo – 2 pùnkturǎ; sar si prezentisarde e godǎ – 2 pùnkturǎ); • e xramosaripnasqi redaktàcia – 6 pùnkturǎ (vaś e vortografiaqe règule – 3 pùnkturǎ; vaś e punktuaciaqe règule – 2 pùnkturǎ; vaś o śukar xramosaripen – 1 pùnkto). Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 9  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație (O tèksto kajθar O jekhto subijèkto sas lino andar o lil „E dajaqi rromani ćhib vi literatùra vaś i trinto klàsa, București, Editura Sigma, 2020, p. 85 thaj kajθar O dujto subijèkto sas xramosarde kajθar e autòrurǎ kaj kerde o subijèkto; e dikcionarosqo artìkulo sas adaptisardo andar o Dicționar rrom-român, Gheorghe Sarău, București, Editura Sigma, 2006, p. 31; o tèskto kajθar O trinto subijèkto sas lino andar o lil „E dajaqi rromani ćhib vi literatùra vaś i śovto klàsa, București, Editura Didactică śi Pedagogică, 2018, p. 43) Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 10