DauExamen
Evaluarea Națională 2022 Sesiunea iunie–iulie Școli cu predare în limba maghiară 2h

Limba și literatura română 2022

Limba și literatura română – Școli cu predare în limba maghiară – Evaluarea Națională 2022, sesiunea iunie–iulie (varianta 04)

Textul subiectului
Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Numele:…………………………………………... Prezenta lucrare conține ______ pagini ........................................................................... Inițiala prenumelui tatălui: ……………............ Prenumele:……………………………............... ........................…………………....……………… EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU Școala de proveniență: ………........................ ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a ........................................................................... Centrul de examen: ......................................... Anul școlar 2021 – 2022 Localitatea: ………………………………........... Județul: ……………………………………......... Limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în Nume şi prenume asistent Semnătura limba maghiară NUMELE ŞI COMISIA DE NOTA (CIFRE ŞI A PRENUMELE SEMNĂTURA EVALUARE LITERE) PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ NUMELE ŞI COMISIA DE NOTA (CIFRE ŞI B PRENUMELE SEMNĂTURA EVALUARE LITERE) PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ NUMELE ŞI COMISIA DE NOTA (CIFRE ŞI C PRENUMELE SEMNĂTURA EVALUARE LITERE) PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ Probă scrisă la limba şi literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară Varianta 4 1 Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație • Toate subiectele sunt obligatorii. • Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de două ore. SUBIECTUL I (70 de puncte) Citește cu atenție textele de mai jos. Textul 1 Ivan Patzaichin, multiplul campion olimpic, a organizat întreceri sportive între copii, pentru a-i face să iubească sportul olimpic. În urmă cu zece ani a inventat canotca, un produs românesc, unic în lume, un fel de hibrid între canoe* şi lotcă*. Apoi i-a cooptat pe cei mici în programe de educaţie. Aşa s-a născut proiectul numit „Apele Unite ale României“, prin care copiii din Delta Dunării, şi nu numai, au realizat cu propriile forţe câte o canotcă. După ce în anii anteriori acestea au fost construite la Sulina şi Sfântu Gheorghe, în această vară, a venit rândul copiilor din Chilia Veche să îşi demonstreze măiestria în construirea unei canotci. Ambarcaţiunea* din lemn are o lungime de patru metri şi în ea pot intra trei copii. Proiectul a fost gata în trei săptămâni sub îndrumarea unui mare iubitor al sportului pe apă, Viorel Gheorghe, din Bucureşti, de profesie inginer. Proiectul, afirmă Teodor Frolu, vicepreşedintele Asociaţiei Ivan Patzaichin – Mila 23, îşi propune mai mult decât construirea unei ambarcaţiuni care să concureze la „Rowmania”, festival care ajunge anul acesta la cea de-a zecea ediţie: „Construcţia bărcii şi elementele de bricolaj sunt doar un pretext. De fapt, proiectul îşi propune să îi înveţe pe copii noţiuni de fizică aplicată, să le explice altfel Legea lui Arhimede. Mici filmuleţe urmează apoi să fie predate la orele de fizică de la şcoală. În al doilea rând, copiii învaţă cum să se salveze dintr-o barcă răsturnată şi află informații despre unicitatea acestui tărâm, Delta Dunării”. după Mariana Iancu, Canotca inventată de Ivan Patzaichin, recreată de copiii din trei aşezări din Delta Dunării, www.adevărul.ro, postat în 26 august 2021 *canoe – barcă sportivă, îngustă *lotcă – barcă de pescuit *ambarcațiune – vas plutitor de dimensiuni mici Textul 2 Deși e trecut de octombrie și se apropie sărbătoarea de Halloween, apa Dunării e caldă încă, afară e o vară târzie, copiii din Sfântu Gheorghe încă mai merg în pantaloni scurți la școală. Lui Vasile nu îi e frig, așa ud cum stă în barcă și vâslește pe canal spre ponton*. E vesel și abia așteaptă să probeze costumul de Halloween care stă mototolit lângă el. Vâslele sunt cam mari pentru el și apa e grea sub barcă, dar zâmbește cu gura până la urechi. Ionuț Efrimov în schimb nu are chef de glumă. A băgat telefonul în buzunar și îi privește forma cum se vede prin material. [...] Pune mâna peste telefon. E rece. Îl apasă cu mâna lui mică, dorind să îl încălzească. Tatăl lui nu a ajuns încă acasă, așa că are timp. Probă scrisă la limba şi literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară Varianta 4 2 Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Când barca lovește pontonul, Ionuț e deja pe pământ, aleargă spre casă, o taie pe prima uliță la dreapta prin praful fin amestecat cu nisip al Deltei, ridică un nor în urma lui, găinile sar din fața lui cu țipete isterice. Intră în curte. Câinele îi apare în față vesel și îl dă jos. Nu are timp, îl împinge și intră în casă, găsește un borcan, dar nu e urmă de orez în cămară. [...] Ionuț e precipitat. Își scoate telefonul din buzunar și se uită la el încă o dată. Simte umezeala din interiorul aparatului, simte că e mai greu ca de obicei. Își imaginează că e ca un burete care a absorbit apă și se roagă să nu se fi ars ceva în el. Iese din casă și o ia la fugă pe uliță mai departe, spre casa bunicii, intră în curte gâfâind. Bunica taie un morun* în bucătăria de vară. Carnea e plină de grăsimea galbenă și dulce pe care o știe atât de bine din storceagurile* pe care le-a mâncat. Lui nu i-a plăcut niciodată. Trece încet pe lângă ea cu un săru' mâna! sufocat și intră în cămară. Știe totul acolo. Printre borcanele cu murături și cele cu compot de vișine stau două rânduri de pungi de hârtie, un rând cu orez și unul cu zahăr. Ionuț ia o pungă cu orez și o cântărește în mână, simte că de acolo vine salvarea, simte că în acel orez va reînvia telefonul său scăpat în Dunăre. Pune punga pe pervazul ferestrei de la cămară și înhață un borcan cu dulceață de vișine pe care îl aruncă în aer când trece pe lângă bunică, să vadă și să nu intre la bănuieli. Îi spune bunicii că îl ia pentru mâine-dimineață, că nu mai are și iese țopăind. Acasă își trage sufletul și stă câteva secunde uitându-se la telefonul de pe masă. Astăzi a pierdut și costumul de Halloween, și telefonul. A fost o zi proastă. Îl ia plânsul. Toarnă orezul peste aparat, ca și când l-ar îngropa, și duce borcanul în camera lui. Îl pune sub pat și stă o clipă pe marginea patului revăzând clipa în care telefonul a atins suprafața apei [...]. Pe ecran era un selfie cu el în costum de Halloween și cu Vasile, și cu știuca* pe care o prinseseră, a putut să vadă asta ca pe ultima privire pe care telefonul i-a aruncat-o. În bucătărie, desface borcanul cu dulceață și își pune o felie. Mănâncă și bea lapte rece, nu are poftă de mâncare, de fapt. Mănâncă pentru că nu are stare, poate chiar acum, în timp ce mestecă vișinele pe care le-a cules cu mâna lui din curtea bunicii astă-vară, telefonul se usucă și prinde viață. Își imaginează că orezul absoarbe umezeala la fel cum absoarbe laptele când face bunica orez cu lapte. Orezul are treabă acum, extrage picăturile de apă printr-o magie. [...] E liniște. Vrea să uite ce s-a întâmplat pe canal, vrea să îl ia somnul și, când se va trezi, telefonul să funcționeze, orezul să fi absorbit toată apa din el. Bogdan Răileanu, From Sfântu Gheorghe, with love*, în vol. „Comoara din Deltă”, coordonator Cristian Teodorescu *ponton – pod plutitor *morun, știucă – specii de pești *storceag – ciorbă de pește *From Sfântu Gheorghe, with love (engl.) – Din Sfântu Gheorghe, cu dragoste Scrie, în dreptul fiecărui exercițiu, răspunsul la cerințele de mai jos, cu privire la textele date. A. 1. Transcrie, din articolul de dicționar, sensul pe care îl are, în textul 2, cuvântul subliniat. 2 puncte „PROBÁ, probez, vb. I. Tranz. 1. (Folosit și absol.) A supune ceva sau pe cineva la o probă, la o încercare, pentru a vedea dacă este corespunzător unui scop, unor cerințe etc.; p. restr. a încerca un obiect de îmbrăcăminte, de încălțăminte etc. 2. A dovedi, a demonstra (cu probe), a pune în evidență. – Din lat. probare.” 2. Scrie, în casetă, litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. Băiatul ia din cămara bunicii un borcan cu a) dulceață. b) murături. c) orez. d) zahăr. Răspunsul corect: . 2 puncte Probă scrisă la limba şi literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară Varianta 4 3 Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 3. Scrie, în casetă, litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. Persoana care a inventat canotca este a) Ivan Patzaichin. b) Mariana Iancu. c) Teodor Frolu. d) Viorel Gheorghe. Răspunsul corect: . 2 puncte 4. Scrie, în casetă, litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. Festivalul „Rowmania” a ajuns, în 2021, la ediția cu numărul a) doi. b) trei. c) patru. d) zece. Răspunsul corect: . 2 puncte 5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț, dacă este „adevărat” sau „fals”, valorificând informațiile din fiecare text. 6 puncte Textul 1 Enunțul Adevărat Fals Canotca a fost inventată în urma unui program educativ pentru copii. Proiectul „Apele Unite ale României” își propune să îi învețe pe copii și noțiuni de fizică aplicată. La ediția din 2021 a proiectului, au fost construite canotci la Sulina. Textul 2 Enunțul Adevărat Fals Ionuț se întoarce acasă în costumul de Halloween. Ionuț a scăpat telefonul în apa Dunării. Cei doi băieți au pescuit un morun. 6. Explică, în unu – trei enunțuri, valorificând textul 2, un motiv pentru care băiatul mănâncă și bea lapte rece. 6 puncte Probă scrisă la limba şi literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară Varianta 4 4 Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 7. Prezintă, în 20 – 40 de cuvinte, o trăsătură a textului narativ literar, valorificând textul 2. 6 puncte 8. Precizează o asemănare și o deosebire de conținut între cele două texte. 6 puncte 9. Crezi că este bine să rezolvi o situație dificilă de unul singur sau e bine să ceri ajutorul unui adult? Motivează-ți răspunsul, în minimum 30 de cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte Probă scrisă la limba şi literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară Varianta 4 5 Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație B. 1. Scrie, în casetă, litera corespunzătoare răspunsului corect. Au număr egal de litere și de sunete ambele cuvinte din seria: a) „chiar”, „extrage”. b) „zece”, „desface”. c) „schimb”, „pungi”. d) „urechi”, „precipitat”. Răspunsul corect: . 3 puncte 2. Scrie, în casetă, litera corespunzătoare răspunsului corect. Cu ocazia ....... de Halloween, copilul își spală costumul. a) sărbătoare; b) sărbători; c) sărbătorii; d) sărbătoarei. Răspunsul corect: . 3 puncte 3. Scrie, în casetă, litera corespunzătoare răspunsului corect. Cei doi băieți ....... o poză. a) și-a făcut; b) și-au făcut; c) s-a făcut; d) s-au făcut. Răspunsul corect: . 3 puncte 4. Scrie, în casetă, litera corespunzătoare răspunsului corect. Băiatul se folosește ….... orez pentru a-și repara telefonul. a) cu; b) de; c) la; d) pe la. Răspunsul corect: . 3 puncte 5. Transcrie, din secvențele următoare, un cuvânt derivat cu sufix și un cuvânt derivat cu prefix: „Bunica taie un morun în bucătăria de vară” și „va reînvia telefonul său scăpat”. 4 puncte - derivat cu sufix: - derivat cu prefix: 6. Rescrie secvența „un produs românesc unic”, modificând numărul substantivului. 4 puncte Probă scrisă la limba şi literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară Varianta 4 6 Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 7. Notează, în tabelul pentru răspuns, litera corespunzătoare funcției sintactice a fiecărui cuvânt subliniat în enunțul: „Deși e trecut de octombrie și se apropie sărbătoarea de Halloween, apa Dunări...

Alte subiecte la Limba și literatura română – Școli cu predare în limba maghiară