DauExamen
Evaluarea Națională 2026 Sesiunea iunie–iulie Școli cu predare în limba maghiară 2h

Limba și literatura română 2026

Limba și literatura română – Școli cu predare în limba maghiară – Evaluarea Națională 2026, sesiunea iunie–iulie (varianta 03)

Textul subiectului
Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare Numele:…………………………………………... Prezenta lucrare conține ______ pagini ........................................................................... Inițiala prenumelui tatălui: ……………............ Prenumele:……………………………............... ........................…………………....……………… Școala de proveniență: ………........................ ........................................................................... Centrul de examen: ......................................... Localitatea: ………………………………........... Județul: ……………………………………......... Nume şi prenume asistent Semnătura EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a Anul școlar 2025 – 2026 Disciplina: Limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară Probă scrisă la limba şi literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară Varianta 3 1 Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare • Toate subiectele sunt obligatorii. • Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de două ore. SUBIECTUL I (70 de puncte) Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate. Textul 1 Odată începută activitatea editorială, cartea trebuie să treacă prin următoarele etape: 1. Redactarea. Editorul trebuie să urmărească şirul poveştii, structura acesteia, stilul autorului. Normele de editare fac parte din munca editorială și trebuie foarte bine stăpânite, mai ales în această perioadă când limba vorbită greşit preia uşor conducerea. Trebuie adoptate normele ortografice ale Academiei Române. 2. Corectura. Este un alt proces important din cadrul unei edituri şi se realizează în doi pași. Pe marginea hârtiei se fac corecturile şi completările corectorului. Corectura 1 se face prima dată de autor şi, apoi, de corector, care are în vedere corectitudinea gramaticală, stilistică şi ortografia. După corectare, se paginează cartea şi urmează corectura 2 pe care o execută doar corectorul. De această dată se imprimă pe ambele părţi, se numerotează paginile şi sunt interzise adăugările. După corectura 2, redactorul îşi dă acordul Bun de Tipar, cartea urmând drumul tipografiei pentru multiplicare. 3. Tehnoredactarea. După ce manuscrisul, în forma sa finală, a primit aprobarea redactorului de carte (care a efectuat corectura gramaticală şi de conţinut), ajunge în faza tehnoredactării. Acum se stabileşte forma tipografică a manuscrisului şi aici intervine editorul, care trebuie să supravegheze cartea şi elementele obligatorii prezentate pe copertă. După aceea se alege cel mai potrivit format pentru titlul publicaţiei, luând în considerare şi colecţia din cadrul căreia face parte, publicul căruia i se va adresa aceasta, dar şi raportul calitate-preţ. Formatul cărţii este dat şi de tipul de legare utilizat: prin coasere sau prin broşare. Coperţile atrag privirile posibilului cumpărător şi îl fac să ia cartea în mână, să o răsfoiască, ele „fură” privirea, aşadar e important ce fel de informaţii sunt dispuse pe coperţi. 4. Designul sau grafica de carte. Tipul sau formatul de carte care urmează să fie produs determină cantitatea de grafică necesară. Pentru cărţile care conţin ilustraţii sau imagini, designul are un rol foarte important în pregătirea paginilor, cum vor începe şi cum se vor încheia capitolele, culorile folosite, tipărirea lor, designul coperţilor şi al materialelor auxiliare, precum postere, cataloage cu imagini etc. după Monica-Gabriela Culic, Fondarea şi gestionarea unei edituri, www.bcucluj.ro Textul 2 Secretara l‑a condus mergând în vârful picioarelor într‑un living spațios. Președintele arăta într‑adevăr ca și cum n‑ar fi dormit de mai multe nopți. Agerul Ochilor l‑a găsit la micul său birou pentru treburi urgente, scăldat în lumina gălbuie a unei veioze, într‑un halat de casă îmbrăcat neglijent peste pijamaua în dungi. Probă scrisă la limba şi literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară Varianta 3 2 Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare Era un om cât se poate de obișnuit, chiar dacă primise distincția de voinic fruntaș pe vremea Basmului Nou, iar în armată lucrase cot la cot cu niște zmei la construcția barajului celui mare de pe Apa Sâmbetei. Iar acum chipul îi părea și mai întunecat din cauza cearcănelor și a unei neliniști pe care nu încerca să și‑o ascundă. Președintele s‑a întors spre Agerul Ochilor care aștepta în spatele lui, în picioare. În ochii lui ardea ceva mocnit. Președintele și‑a dat seama că situația era mult mai gravă decât și‑o imaginase în lungile nopți în care, obsedat de Carte, nu reușise să adoarmă, să pună geană pe geană. Președintele se enerva rar, dar acum toate spaimele nopților sale pierdute i se învălmășeau în cap. A luat Cartea de pe birou, care arăta precum o carte ca toate cărțile. A deschis‑o chiar la primele pagini și a început să citească, pe sărite: — Uite! Scrie aici, negru pe alb… ciupercile dintr‑un anume soi se aprindeau noaptea, răspândind în jur o lumină otrăvită… invazia unor insecte lunguiețe și pătate cunoscute sub numele de vaca‑Domnului… animale fabuloase de pe Tărâmul Celălalt, traversând Tărâmul Nostru… Păsări Măiestre migrând în mod dezorganizat spre sud… Mesagerii Urmei! Sfârșitul! De ce voi, Corectorii, n‑ați văzut și n‑ați corectat toate astea, ca să nu se ajungă aici?! Agerul Ochilor și‑a plecat rușinat privirile și a preferat să nu răspundă. N‑ar fi recunoscut în ruptul capului că el, șeful Corectorilor, nu putea citi o amărâtă de carte și, în același timp, se întreba cum de Președintele reușise s‑o facă. De fapt, ce se întâmplase? În urmă cu ceva vreme, Președintele descoperise întâmplător într‑o librărie o carte stranie, semnată de o oarecare Ana Bugiana. Crezuse inițial că era o glumă proastă, pentru că acea carte nu conținea nici măcar un rând tipărit. Avea paginile albe și înșelătoare, ca ținuturile din Împărăția Frigului, cu zăpada lor neatinsă, de la capătul lumii. Președintele își închipuise că era vorba de ceva vrăji, așa că plimbase Cartea pe la vrăjitori, care nu‑i dăduseră de capăt. Toți îi spuseseră că respectiva carte nu se putea citi, cel puțin nu în modul obișnuit în care se citește o carte. Depășit de situație, Președintele a făcut un gest necugetat, a interzis Cartea, a ordonat să fie scoasă din librării, ceea ce a atras dezaprobarea tuturor povestitorilor din lume. În tot acest timp însă nu a încetat să spere că va izbuti s‑o citească, iar eforturile sale s‑au dovedit zadarnice până la un punct. Dintr‑odată și‑a dat seama că povestea se scrie, de fapt, de una singură pe măsură ce ea se întâmplă în realitate. Acea realitate, suspendată în timp, din lumea poveștilor. Apoi a avut o nouă dezamăgire: Cartea s‑a oprit brusc, ca și cum i‑ar fi râs direct în față. Urmau multe alte pagini neatinse de cerneala tiparului pe care le‑a frunzărit pierdut. Unde se termina cartea? Sau… avea într‑adevăr un final? Dacă această carte se va scrie la nesfârșit, iar el nu va ieși niciodată din acel coșmar? Președintele s‑a așezat epuizat pe marginea scaunului de la micul său birou pentru treburi urgente. Încă ținea Cartea în mână. Tocmai citise despre un vânzător de înghețată care se prăbușise în stradă, i se făcuse rău aparent fără niciun motiv. Mai departe nu mai era scris nimic, așa că se gândise deja la zeci de scenarii posibile din care făceau parte monștri uitați de pe Tărâmul Celălalt și făpturi vechi ale Basmului pe care nimeni nu le mai lua în seamă. după Adina Popescu, O istorie secretă a Țării Vampirilor II: Cartea fetiței-vampir A. 1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte Acordul Bun de Tipar este dat de a. autor. b. corector. c. redactor. d. tehnoredactor. Probă scrisă la limba şi literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară Varianta 3 3 Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare 2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte Forma tipografică a manuscrisului se stabilește în etapa: a. întâi. b. a doua. c. a treia. d. a patra. 3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte Cartea stranie este semnată de a. Agerul Ochilor. b. Ana Bugiana. c. Președinte. d. Mesagerii Urmei. 4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte Președintele a lucrat la construcția barajului celui mare de pe Apa Sâmbetei alături de a. insecte. b. monștri. c. păsări. d. zmei. 5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț, pentru a marca dacă acesta este „adevărat” sau „fals”, valorificând informațiile din textele date. 6 puncte Textul 1 Enunțul Adevărat Fals Corectura 2 se face doar de către corector. Un criteriu de alegere a formatului pentru titlu este colecția din care face parte cartea. Numărul de ilustrații este ales în prima etapă a activității editoriale. Textul 2 Enunțul Adevărat Fals Președintele este odihnit și binedispus atunci când se întâlnește cu Agerul Ochilor. Pe Agerul Ochilor nu îl deranjează că nu poate citi Cartea. Cartea stranie arată ca o carte obișnuită. 6. Explică, în unu-trei enunțuri, un motiv pentru care Președintele plimbă Cartea pe la vrăjitori, valorificând textul 2. 6 puncte Probă scrisă la limba şi literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară Varianta 3 4 Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare 7. Prezintă, în 20-40 de cuvinte, o trăsătură a textului narativ literar, valorificând textul 2. 6 puncte 8. Precizează o asemănare și o deosebire de conținut între cele două texte. 6 puncte 9. Ți-ar plăcea să citești o carte magică precum cea din textul Adinei Popescu? Motivează-ți răspunsul, în minimum 30 de cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte Probă scrisă la limba şi literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară Varianta 3 5 Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare B. 1. Notează, din textul 2, două cuvinte sau grupuri de cuvinte care aparțin câmpului lexico-semantic al poveștilor. 2 puncte 2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte Numărul literelor este diferit de numărul sunetelor în cuvântul: a. „alegerea”. b. „cerneala”. c. „dezamăgire”. d. „înghețate”. 3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte Sunt antonime cuvintele subliniate în secvențele din seria: a. „nu va ieși niciodată din acel coșmar”; Petra le-a spus colegilor că va ieși medic. b. „sunt interzise adăugările”; Dicționarele sunt permise în cadrul concursului. c. „ținuturile din Împărăția Frigului, cu zăpada lor”; Elena mătură omătul din fața casei. d. „Unde se termina cartea? ”; Semnalul telefonului se transmite prin unde electromagnetice. 4. Alcătuiește un enunț în care verbul din enunțul următor să fie utilizat la modul conjunctiv, timpul prezent, păstrând persoana și numărul: „Apoi a avut o nouă dezamăgire”. 4 puncte - verbul selectat: - enunțul: 5. Rescrie secvența „Pentru cărțile care conțin ilustrații sau imagini”, trecând substantivele la numărul singular. 4 puncte Probă scrisă la limba şi literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară Varianta 3 6 Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare 6. Scrie funcția sintactică a cuvintelor subliniate în enunțul: „se gândise deja la zeci de scenarii posibile din care făceau parte monștri uitați de pe Tărâmul Celălalt și făpturi vechi ale Basmului pe care nimeni nu le mai lua în seamă”. 4 puncte Cuvân...

Alte subiecte la Limba și literatura română – Școli cu predare în limba maghiară