Limba și literatura maternă 2021

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a Anul şcolar 2020 – 2021 Limba şi literatura rromani maternă • Toate subiectele sunt obligatorii. • Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de două ore.  Ministerul Educațieiși Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație O JEKHTO SUBIJÈKTO (30 pùnkturǎ) Del pes o tèksto: I importànca e palemutilizisaripnasqi/ reciklaciaqi I reciklàcia e materialurenqi tiknǎrel o nakhipen/ rimosaripen e naturalone resursenqo (petròlo, pani thaj energìa). Kana kerel pes i reciklàcia, i societèta na trebal te kerel but butǎ. E kheresqe aćhilimata/ gunòjurǎ trebal te alosaras len anglal te ćhudas len and-e verver kontàjnerurǎ, palal e tiposqo aćhilipen/ gunòjo (plàstiko, valin, papìro th. a.) So d-aśti te palemutilizisaras? O PAPÌRO/ O KARTÒNO O papìro si o maj arakhlo aćhilipen/ gunòj and-e savorre aktivitetaqe umala. O papìro si 41% andar savorro kheresqo aćhilipen/ gunòj savo keras les aděs. E materiàlurǎ andar save kerel pes o papìro si: o kaśt, i ćelulòza thaj o purano papìro. O PLÀSTIKO O plàstiko si les jekh baro utilizisaripen k-jekh mondiàlo nivèlo sosθar si les varesode avantàźurǎ: si les jekh tikno pokinipen, si lokho, kerel pes lokhes butǐ leça. I VALIN/ I STÌKLA Kerindoj i komparàcia e plastikoça thaj e papiroça, i valin d-aśti/ śaj te avel palemutilizisardi sa o vaxt. O ALUMÌNIVO But butǎ thaj ambalàźurǎ si kerde andar metàlurǎ/ sastrǎ, specialones andar alumìnivo. O alumìnivo si o maj molalo/ valoròso andar e kherutne butǎ save si palemutilizisarde. Ʒanenas ke/ - Svàko papirosqi tòna savi si palemutilizisardi d-aśti te skäpisarel kaθar o ćhinipen 17 kaśta/ rukha? - Kaj te keren pen 700 papirosqe gonorre/ pùnge trebal te avel ćhindo jekh rukh 15 berśenqo? - O papìro thaj o kartòno d-aśti avel palemutilizisardo nùmaj 10 var? - And-e ziàrurǎ si palemutilizisardo papìro and-i propòrcia 50%? - Kana phabarel pes o plàtiko inklǒn substànce save den nasvalimata ka-e parne bukhe? - E plastikosqe gonorre na si biorimosarde/ biodegradàbilo; kana aresen and-e oceànurǎ, kadala keren kaj te meren e paněsqe ӡivutre? - Palemutilizisarindoj jekh plastikosqi valin/ stìkla, kidel pes energìa savǎça d-aśti te phabel jekh bèko/ dud kaj si les 60 W, vaxt 6 orenqo? - I valin d-aśti avel palemutilizisardi sa o vaxt bi te xasarel pesqe kalitète? - I palemutilizisardi valin trebal te avel alosardi palal o rang thaj te na avel melali? - I valin xulavel pes and-e tikne kotora palal jekh miliòno berśa? - O alumìnivo d-aśti te avel 100% palemutilizisardo? - Jekh televizòro d-aśti te funkcionisarel 3 òre e energiaça kidini andar o palemutilizisaripen jekhe kutiaqo andar alumìnivo? http://elaman.upb.ro/index.php/prezentare-proiect/indicatori/314-importanta-reciclarii-resurselor-si- protectiei-mediului Probă scrisă la limba și literature rromani maternă Model 2 Pagina 2 din 10  Ministerul Educațieiși Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Xramosar o amboldipen ka-o svàko mangipen, dikhindoj o dino tèksto kaθar o jekhto subijèkto. 1. Xramosar, anθar o dino dikcionarosqo artìkulo, o sènso andar o tèksto vaś o alav „butǐ”. 2 pùnkturǎ but/ǐ, ǎ s.f. 1. lucru, ~ri; treabă, treburi; me kerav butǐ eu fac un lucru, lucrez. 2. lucr/are, -ări. 3. obiect, ~e. 2. E kheresqe aćhilimata/ gunòjurǎ trebal te alosaras len... a. palal e tiposqo aćhilipen/ gunòjo (plàstiko, valin, papìro th. a.) b. palal lenqo lunźipen c. palal lenqo buxlipen d. na trebal te alosaras len 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 3. O maj molalo/ valoròso andar e kherutne butǎ save si palemutilizisarde siQ a. o papìro b. o plàstiko c. i valin/ i stìkla d. o alumìnivo 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 4. Xramosar p-o telutno than savi si i tèma e tekstosqi. Ćaćar tiro amboldipen xramosarindoj duj informàcie anθar o dino tèksto. 4 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literature rromani maternă Model 2 Pagina 3 din 10  Ministerul Educațieiși Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 5. Xramosar „X” palal svàko enùnco kaj te sikaves kana si ćaćes vaj na, dikhindoj e informàcie anθar o dino tèksto. 6 pùnkturǎ Na si O enùnco Si ćaćes ćaces a. I reciklàcia e materialurenqi tiknǎrel o nakhipen/ rimosaripen e naturalone resursenqo. b. E materiàlurǎ andar save kerel pes o plàstiko si: o kaśt, i ćelulòza thaj o purano papìro. c. O plàstiko si les jekh tikno pokinipen, si lokho, kerel pes lokhes butǐ leça. d. I valin d-aśti/ śaj te avel palemutilizisardi nùmaj jekh berś. e. And-e ziàrurǎ si palemutilizisardo papìro and-i propòrcia 50%. f. I valin xulavel pes and-e tikne kotora palal jekh miliòno berśa. 6. Vakǎr, anθ-e 50 – 80 alava, palal sosθar si impòrtànto thaj sar palemutilizisaras e materiàlurǎ. 6 pùnkturǎ 7. O Florin thaj i Sidonia vakǎren palal o phenipen: „Kana kerel pes i reciklàcia, i societèta na trebal te kerel but butǎ.” I Sidonia: Me patǎv so i societèta na del O Florin: Kana ʒanas te keras i pakiv e phuvǎqe sosθar but ʒene ćhuden e reciklàcia, atunć das pakiv amare gunòjurǎ p-o drom, na alosaren len anglal planetaqe! te ćhuden len. Xramosar jekh tèksto and-e 60 – 100 alava, and-o savo te xramosaras so tu patǎs palal o phenipen le duje ʒenenqo (o Florin thaj i Sidonia). 8 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literature rromani maternă Model 2 Pagina 4 din 10  Ministerul Educațieiși Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație O DUJTO SUBIJÈKTO 30 pùnkturǎ Del pes o tèksto: Xramosar o amboldipen ka-o svàko mangipen, dikhindoj o dino tèksto kaθar o dujto subijèkto. 1. Si śtar silàbe and-o alav... a. astardem b. dikh c. jutubosqo d. rromani 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . Probă scrisă la limba și literature rromani maternă Model 2 Pagina 5 din 10  Ministerul Educațieiși Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 2. O alav telal savo si cirdini jekh lìnia anθar o enùnco: „Mirri śkòla palem putardǎs pesqe udara.” si a. substantìvo/ navni. b. adźektìvo/ paśnavni c. pronòmbro/ sarnavni d. vèrbo/ kernavni. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 3. O substantìvo telal savo si cirdini jekh lìnia anθar o enùnco: „Kathe si jekh joutubosqo kanàlo vaś i rromani ćhib.” si ka-o kèzo... a. nominatìvo. b. akuzatìvo. c. datìvo. d. genitìvo. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 4. O Gabi Stoica xramosarel palpale jekh imèjlo pesqe amalesqe, le Florinosqe le Stäneskosqo. Xramosar, maj tele, and-e ćuće thana, e trebutne alava palal sar mangel pes and-e parantèze.4 pùnkturǎ Kuć amala Florin! Nais _____________ (tu - ka o datìvo kezo) vaś tiro imèjlo. Som laćhes, sasto-vesto! Amari śkòla si phandli, si p-o lolo kòdo. Ame __________ (kerel - o akanutno vaxt, o jekhto ʒeno, o butipen) butǐ kheral and-o online sistèmo. And-o palutno vaxt rodindǎm p-o internèto elektronikane __________________ (materiàlo – ka o nominatìvo kèzo, ka-o jekhipen) and-i rromani ćhib. E jutubosqo kanàlo savo ________________ (bićhalel - ka-o nakhlo vaxt, o dujto ʒeno, jekhipen) les manqe si but laćho. Kathe o raj o siklǎrno thovdǎs but śukar materiàlurǎ. Kana arakhes vi aver materiàlurǎ, mangav tut śukar te bićhales/trades len vi manqe. Te aves sasto-vesto, O Gabi Stoica 5. Ker jekh propozìcia and-i savi o alav „sastipen” te avel ka-o kèzo nominatìvo. 4 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literature rromani maternă Model 2 Pagina 6 din 10  Ministerul Educațieiși Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 6. Ker jekh fràza anθar duj propozìcie and-i savi e predikàturǎ te aven e vèrburǎ „rodel” thaj „kerel”. 4 pùnkturǎ 7. O telutno tèksto si lino palal o internèto. And-e lesθe si vortografiaqe thaj punktuaciaqe dośa. Laćhar o tèksto, xramosarindoj les laćhes pa-o telutno than. 4 pùnkturǎ P-o jutobosqi kanàlo e siklǎrnesko Jonel Kordovan sibut lèkție online save sas kerde palal e rromane lila. 8. Ker jekh tèksto, anθar 40 – 70 alava, and-o savo te sikaves save te vakǎres palal sar trebalas kaj te avel i śkòla and-o online sistèmo! 8 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literature rromani maternă Model 2 Pagina 7 din 10  Ministerul Educațieiși Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație O TRINTO SUBIJÈKTO 30 pùnkturǎ Del pes o tèksto: I tradìcia thaj i edukàcia I rajni siklǎrni kaθar i trinto klàsa tradǎs le dadenqe thaj le dajanqe jekh bilèto kaj te akharel len k-i aktivitèta 5 Oktòbra – o Internacionàlo Dǐves e Edukaciaqo. E dada save avile k-i aktivitèta trebal te vakǎren palal i profèsia thaj e tradìcie anθar lenqi famìlia. O dad e Florinosqo lel te phenel: - Anθ-i amari famìlia, mirro dad thaj mirro pàpus kerenas kaśtutne butǎ save bikinenas len k-o diz. Akana, ame xasardǎm kadaja profèsia, si amen aver butǎ: keras butǐ anθ-i fàbrika, sam bikinitòri thaj mirro phral si siklǎrno. O dad e Mariaqo mangel te phenel vi vov vareso: - Me thaj mirri famìlia sam baśavne. Baśavas k-e abǎva thaj kaj e evenimènturǎ kaj sam akharde. Ame sam lośale ke ingeras maj dur i rromani tradìcia. Mirro tikno phral si śkolutno mediatòro, haj o maśkarutno phral si dòktoro. Me kamav kaj mirri tikni ćhaj te kerel e Muzikaqo Licèvo te kerel vi śkòla thaj te ingerel maj dur vi amari tradìcia. O dad e Jonelosqo vakǎrel vi vov palal pesqi famìlia: - Ame sam anθar e kїkavǎrenqo nǎmo. Amenθe si importànto i pakiv. Trebal te das pakiv le phuren, te phiravas amen śukar savorrença. Vi ame kamas kaj amare ćhave te phiren k-i śkòla, te keren o licèvo thaj i fakultèta. Lośali, i siklǎrni del dùma: - Nais tumenqe vaś tumare śukar alava. Palal sar vi tume phende, si śukar te avel amen tradicionàlo profèsie vi te avas pakivale. Sa kadja, i edukàcia vastdel amen te aresas manuśa pregätime vaś jekh modèrno societèta. Si importànto kaj tumare ćhave te agorisaren i gimnaziàlo śkòla, o licèvo thaj i fakultèta. - Naisaras tuqe rajnie vaś tire svàturǎ, phenen e dada. Ame kamas te inkeras amari tradìcia thaj kaj amare ćhavorren te avel len edukàcia. Ćhavalen thaj ćhajalen, i tradìcia si but laćhi kana rodas vi i edukàcia! Kaj te aresas varekon anθ-o amaro ʒivipen, trebal te na mukhas amari edukàcia! Probă scrisă la limba și literature rromani maternă Model 2 Pagina 8 din 10  Ministerul Educațieiși Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Drabaren o tèksto thaj arakh o amboldipen ka-e pućhimata: • Palal so vakǎrde e dada thaj i siklǎrni k-i śkòla? • Sosθar si importànto i tradìcia? • Sar d-aśti/ śaj te phandas i tradìcia thaj i edukàcia? • Sar tume xatǎren kadala dùme: „Anθ-o amaro ʒivipen, trebal te na mukhas amari edukàcia!”? Ker jekh xramosaripen, anθar 150 alava, palal i tèma „I tradìcia thaj i edukàcia”, dikhindoj o tèksto dini maj opre thaj e amboldimata ka-e oprutne pućhimata. Kana keres tiro xramosaripen: – vakǎresa palal e rromane tradicionàlo valòre; 4 pùnkturǎ – vakǎresa palal e edukaciaqi importànca vaś e terne rroma; 6 pùnkturǎ – vakǎres palal sar d-aśti/ śaj te phandas i tradìcia thaj i edukàcia; 6 pùnkturǎ – keresa jekh phandipen e informaciença andar o tèksto „I tradìcia thaj i edukàcia”. 4 pùnkturǎ Nòta! O pùnkturǎ vaś o xramosaripen avena dine vaś: • o ander/ o koncinùto le xramosaripnasqo – 20 pùnkturǎ; • sar si organizisarde thaj prezentisarde e godǎ – 4 pùnkturǎ (o organizisaripen e godǎnqo – 2 pùnkturǎ; sar si prezentisarde e godǎ – 2 pùnkturǎ); • e xramosaripnasqi redaktàcia – 6 pùnkturǎ (vaś e vortografiaqe règule – 3 pùnkturǎ; vaś e punktuaciaqe règule – 2 pùnkturǎ; vaś o śukar xramosaripen – 1 pùnkto). Probă scrisă la limba și literature rromani maternă Model 2 Pagina 9 din 10  Ministerul Educațieiși Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație (E tèksturǎ kajθar O jekhto subijèkto thaj kajθar O dujto subijèkto sas xramosarde kajθar e autòrurǎ kaj kerde o subijèkto; e dikcionarosqo artìkulo sas adaptisardo andar o Dicționar rr...